MercurMercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).

 

PLANETA MERCUR

Mercur este cea mai mică planetă a sistemului nostru solar. Ea măsoară doar 3000 de mile în diametru, iar suprafaţa sa este "populată" cu cratere, în mod similar suprafeţei Lunii, satelitul natural al Pământului. Este cea mai apropiată planetă de Soare şi are o orbită eliptică care ajunge la 28 de milioane de mile distanţă de Soare în cel mai apropiat punct de acesta, respectiv la 43 de milioane de mile în cel mai îndepărtat. Perioada de revoluţie, deci "anul" pe planeta Mercur, durează doar 88 de zile terestre.

 

 

CÂT DUREAZĂ O ZI PE MERCUR ?

Planeta Mercur se roteşte în jurul axei proprii astfel încât un punct de pe suprafaţa planetei de unde la periheliu Soarele este  văzut la înălţime maximă pe bolta cerească este exact pe partea cealaltă a planetei faţă de Soare după o revoluţie completă, deci la următoarea trecere pe la periheliu (vezi figura de mai jos). Totuşi, dacă orbita lui Mercur ar fi fost circulară, planeta ar fi fost mereu cu aceeaşi faţă spre Soare, la fel ca în cazul Lunii şi Pământului. Următoarele două paragrafe detaliază şi, sperăm noi, clarifică cele spuse anterior, folosind imaginea de mai jos.

 

Ziua solară pe Mercur
Zilele siderală şi solară pe planeta Mercur

Ziua solară pe Mercur este mult diferită, ca durată, de ziua siderală. După parcurgerea a două treimi din orbita circumsolară, Mercur a terminat deja o rotaţie faţă de stelele depărtate, adică o zi siderală (vezi articolul "Cât durează o zi pe Terra" pentru a înţelege conceptele de zi solară, respectiv zi siderală). Totuşi, la acel moment Mercur nu a efectuat şi o rotaţie completă în jurul axei sale relativ la Soare, deci o zi solară. Acest lucru se întâmplă de abia după 176 de zile terestre.

Dacă o persoană ar sta pe suprafaţa lui Mercur în dreptul punctului marcat ca start, ar vedea Soarele la cel mai înalt punct pe cerul privit de pe Mercur. Odată cu trecerea timpului, Soarele ar coborî pe bolta cerească a planetei Mercur, apunând la momentul parcurgerii a jumătate din mişcarea de revoluţie. Când Mercur ajunge din nou la "start", va fi miezul nopţii pentru acea persoană. Durează 88 de zile pentru parcurgerea unei orbite circumsolare în cazul planetei Mercur, iar asta înseamnă doar jumătate din ziua solară, aşa cum ar fi percepută de o persoană de pe suprafaţa planetei. Astfel că ziua solară pe Mercur durează 176 de zile terestre (sau doi ani pe Mercur), aşa cum am menţionat şi în film !

PLANETA VENUS

Cu excepţia Soarelui şi a Lunii, Venus este cel mai strălucitor obiect vizibil pe bolta cerească de pe Terra şi, pentru că este mai aproape de Soare decât Pământul, prezintă faze asemenea Lunii. Înconjurată permanent de nori foarte denşi, planeta Venus se roteşte în jurul propriei axe la fiecare 243 de zile terestre şi în sens invers faţă de celelalte planete. Este cu foarte puţin mai mică decât Pământul (diametrul său este 95% din diametrul Pământului, masa – 82% din cea a planetei noastre, iar densitatea medie - de 5.24 de ori densitatea apei, nu cu mult diferită de cea de pe Terra – de 5.52 de ori densitatea apei), şi parcurge o orbită completă în jurul Soarelui la fiecare 225 de zile terestre, la o distanţă medie de acesta de 67 de milioane de mile.

 



Orbita circumsolară a planetei Venus este cea mai apropiată de forma perfect circulară dintre toate orbitele planetelor sistemului nostru solar. Perioada de revoluţie este de aproximativ 225 de zile terestre, ceea ce corespunde unei viteze orbitale aproape constante, de aproximativ 35 km/s. Suprafaţa planetei Venus este acoperită de nori foarte denşi şi, în consecinţă, invizibilă de pe Terra. Undele radio pot penetra totuşi atmosfera planetei, astfel că începând cu 1961 oamenii de ştiinţă au studiat caracteristicile suprafeţei şi rotaţia venusiană cu ajutorul radarelor.

CÂT DUREAZĂ O ZI VENUSIANĂ ?

Venus, alături de Uranus, sunt singurele planete care se rotesc în jurul propriei axe în sensul acelor de ceasornic, în timp ce orbitează in jurul Soarelui în sens invers acelor de ceasornic, rotaţii astfel percepute dacă privim planul sistemului solar de undeva de mult deasupra polului nord al Soarelui, perpendicular pe planul de rotaţie a planetelor în jurul acestuia.  Deşi se consideră normal ca toate planetele să respecte tendinţa de rotaţie iniţială a sistemului solar, se estimează că în cazul planetei Venus ciocnirea cu planetoizi sau alte obiecte cosmice ulterior formării sistemului solar ar fi schimbat direcţia de rotaţie în jurul propriei axe. Rotaţia planetei Venus în jurul propriei axe este una foarte lentă, astfel că ziua siderală venusiană are 243 de zile terestre, iar ziua solară durează pe Venus circa 117 zile terestre.

Rotaţia în jurul axei proprii a planetei Venus
Rotaţia în jurul axei proprii a planetei Venus

 

Suprafaţa planetei este teribil de neprimitoare. Presiunea atmosferică la suprafaţa planetei este de 92 de ori mai mare ca cea de pe Terra – similară presiunii subacvatice pe Pământ la o jumătate de milă adâncime. Temperatura pe Venus la suprafaţa planetei este în jur de 470 grade Celsius.

Una peste alta, nici pe departe un loc în care să vrei să-ţi petreci concediul !

 


Bibliografie:
http://www.cassiopeiaproject.com
Theo Koupelis, Karl F. Kuhn - In quest of the Universe

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.