A şasea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1660-1690 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea rolului plămânilor, enunţarea legii gazului ideal, descoperirea difracţiei luminii, înţelegerea modului în care se înmulţesc insectele etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Partea a 2-a a poveştii care prezintă epopeea care a durat mai bine de 300 de ani a demonstrării ultimei teoreme a lui Fermat. Aflaţi despre contribuţiile japonezilor Taniyama şi Shimura, dar şi despre finalizarea întreprinderii de către Andrew Wiles.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită între timp simbol al misterului matematic. Citiţi în continuare povestea unuia dintre cele mai frumoase raţionamente realizate vreodată.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Scientia vă oferă astăzi un nou poster, dedicat tabelului periodic al elementelor chimice (tabelul lui Mendeleev), probabil cel mai complet tabel periodic existent în limba română. Posterul are o rezoluţie de 3000x2053 px, 72 ppi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Scientia.ro este un proiect online de popularizare şi promovare a ştiinţei şi tehnologiei început pe 30 aprilie 2008, când am publicat primul articol.
Site-ul are din trei componente: secţiunea de articole, o secţiune dedicată întrebărilor şi răspunsurilor (Q&A), precum şi un forum dedicat dezbaterilor pe diverse subiecte.
Ne puteţi contacta la adresa 
.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
• În cei aproape 17 ani de existenţă, Scientia.ro a reuşit să se impună în spaţiul online ca o sursă de informaţii ştiinţifice de calitate. Unele dintre articolele publicate au fost scrise de către voluntari. Alătură-te comunităţii Scientia!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
În ultima parte a documentarului intitulat "Istoria Universului" facem o rapidă trecere în revistă a primelor manifestări artistice ale omului, a primelor civilizaţii apărute pe Terra şi a câtorva descoperiri şi personalităţi care au marcat ştiinţa ultimilor 150 de ani.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
A doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Prima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Cuvintele, în mare parte, au o poveste... Călătoresc prin timp, se îmbogăţesc cu sensuri noi ori dispar. De multe ori povestea cuvintelor surprinde povestea unei culturi şi despre oamenii ce o alcătuiesc. Astăzi vă invităm la o introducere în etimologia câtorva termeni ştiinţifici, cum sunt: cosmos, astronomie, aritmetică etc.
- Detalii
- de: Valentin Curtef
- Cultură-economie
Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.
Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.
Să luăm un exemplu: 63*11.
Regula este următoarea: se adună cele două cifre ce formează numărul (în cazul nostru, 6+3=9), se aşază acest număr între cele două cifre ale numărului, adică între 6 şi 3 (vom avea 693) şi astfel am aflat rezultatul înmulţirii!
Alt exemplu: 54*11=5(5+4)4=594
Dar ce facem în cazul în care suma celor două cifre este mai mare decât 9? În acest caz adăugăm 1 la cifra din stânga a numărului, astfel:
67*11=6!(6+7)7=6!(13)7=737
+++ matematica distractivă +++ matematica distractivă +++ matematica distractivă ++
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
Iată un truc cu ajutorul căruia, folosind matematica, vă veţi putea impresiona prietenii cu abilităţile dumneavoastră de ghicitor. Înainte să explicăm trucul, să-l experimentăm împreună. Aşadar:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
