Calculul factorial... De acord, este o chestiune simplă pe care mulţi elevi o stăpânesc pentru că o folosesc la şcoală. Dar scopul acestui articol nu este să creeze matematicieni, ci doar să reamintească celor care au uitat ce este factorialul, cum se calculează şi la ce foloseşte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
Iată un lucru interesant care se întâmplă atunci când înmulţim numere identice. Să înmulţim de exemplu 12*12. Dacă păstrăm suma celor două numere, adică 24, dar scădem unu din partea stângă a înmulţirii şi îl adunăm în dreapta, vom avea următorul şir de înmulţiri
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
Caracteristica cea mai evidentă a sistemului nostru de numeraţie este folosirea bazei 10. Numărăm în unităţi de câte zece. Această bază a fost aleasă de multe culturi, dar şi alte baze sunt posibile şi uzitate, ca de exemplu baza 2, folosită de computere. De ce folosim baza 10?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
Ce vrem să facem este să ridicăm la pătrat (ori să înmulţim cu sine însuşi) un număr ce se termină cu cifra 5, ca de exemplu 45 ori 85 ori 125. Desigur, există calea folosirii calculatorului, a unui creion şi a unei bucăţi de hârtie ori, pentru cei mai versaţi în ale calculelor, efectuarea înmulţirii în minte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
Adeseori se face confuzie între "domiciliu" şi "reşedinţă". Din această cauză apar diverse variaţiuni pe această temă în scopul nobil de a aduce lămuriri suplimentare, ca: "domiciliu permanent", "reşedinţă permanentă, "domiciliu stabil", "domiciliu flotant" etc.
Din fericire există un text de lege care clarifică lucrurile, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (actualizată ianuarie 2017), unde putem găsi definiţii pentru ambii termeni.
Iată cele mai importante prevederi din această ordonanţă referitoare la subiectul nostru:
- cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;
- domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;
- reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.
Aşadar, după cum se poate observa din lectura definiţiilor de mai sus, nu există domiciliu permanent şi altul de sezon. Atunci când o persoană are încheiat un contract de locaţie (chirie) pentru un apartament, în fapt respectiva persoană are reşedinţa la adresa apartamentului închiriat, iar nu domiciliu flotant ori domiciliu temporar. Domiciliul persoanei rămâne cel trecut în cartea de identitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie

· CE ESTE CODUL NUMERIC PERSONAL?
Conform articolului 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (aprobată prin Legea 290/2005), Codul numeric personal (C.N.P.) reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter personal privind persoana fizică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Musca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Concepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
HARTA METROU BUCUREŞTI
(FUNDAL: HARŢI BINGO-MICROSOFT)
Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

HARTA METROU BUCUREŞTI
(CREATĂ DE METROREX BUCUREŞTI)
Clic pe imagine pentru a vedea harta la dimensiunile reale

- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
DIONISIE EXIGUUS ŞI ÎMPĂRŢIREA TIMPULUI ÎN ERE
Împărţirea timpului în sistemul clasic pentru noi, Era noastră (e.n.) şi Înaintea erei noastre (î.e.n), a fost realizată de către călugărul Dionisie Exiguus (circa 470-544), născut în Scythia Minor, actualmente Dobrogea. Acesta a fost chemat la Roma de către Papa Gelasius I (papă în perioada 492-496), unde a petrecut întreaga viaţă, sub zece papi, de la Anastasiu al II-lea (496-498), urmaşul lui Gelasius, la Papa Vigilius (537-555).
Aici, la Roma, Dionisie, călugărit la Constantinopol, a conceput numerotarea anilor începând de la naşterea lui Iisus Hristos, numerotare ce se va răspândi apoi în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Ulterior calculelor lui Dionisie şi stabilirii anului de început al erei noastre s-a stabilit că de fapt, după Dionisie, era noastră este cu 4-7 ani în urmă.
Dionisie Exiguus a schimbat în fapt modul de concepere a calendarului, care începea de la primii împăraţi romani şi s-a raportat la Iisus, fundamentându-şi alegerea în mai multe lucrări: Liber de Paschac (Cartea despre Paşti), Argumenta paschalia (Argumente pascale) şi epistolele: Epistola prima de ratione Paschae şi Epistola secunda.
Propunerea lui Dionisie Exiguus a fost acceptată în Italia în anul 527, o sută de ani mai târziu în Franţa, în secolele VIII-IX în Anglia, iar apoi în toată lumea. Acest sistem de numărare a anilor a fost asumat şi de biserica română, întâi prin Molitvelnicul slavon, tipărit la Târgovişte în 1545, iar după doi ani, în Apostolul, tipărit la Târgovişte începând cu 1547.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Al patrulea articol din seria "Ce nu ştim încă" oferă o scurtă introducere în alte patru probleme pentru care ştiinţa nu are un răspuns încă. Vorbim despre ADN şi funcţiunile nelămurite ale acestuia, despre incredibila capacitate a creierului de a coordona mişcările corpului, despre inversarea polilor Pământului şi despre ipoteza Riemann.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Publicăm astăzi al treilea articol din seria dedicată întrebărilor esenţiale pentru care ştiinţa încă nu are un răspuns. Vom vorbi despre natura gravitaţiei, mecanismul de funcţionare a memoriei, de ce organismul uman nu poate recrea părţi nefuncţionale ale acestuia şi despre prognoza stării meteo.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inexplicabil - ce nu ştim încă

Pentru a ajunge de la Piteşti la Arad, trebuie să trecem prin punctul C, care e la mijlocul distanţei dintre oraşe. Pentru a ajunge în punctul C, trebuie să trecem prin D, mijlocul distanţei dintre Piteşti şi C şi aşa mai departe. Oriunde am fi, există un punct de mijloc prin care trebuie să trecem. Cum ajungem totuşi la Arad?
- Detalii
- de: Valentin Curtef
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Cu tot progresul ştiinţific remarcabil din secolul al XX-lea şi început de secol al XXI-lea, încă există multe întrebări la care ştiinţa nu are un răspuns. Vorbim astăzi despre originea vieţii pe Pământ, dacă şi cum funcţionează efectul Placebo, elementele constitutive ale Universului şi fundamentele biologice ale conştiinţei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Progresul ştiinţific din ultimii 100 de ani este uluitor, iar descoperiri importante au loc cu o cadenţă aproape zilnică în ultimii ani. Foarte probabil, mulţi dintre cei mai în vârstă deţin cunoştinţe acumulate cu ani în urmă care azi pur şi simplu nu mai sunt valabile. Sunt însă şi întrebări la care ştiinţa nu are încă un răspuns...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
