A şasea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1660-1690 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea rolului plămânilor, enunţarea legii gazului ideal, descoperirea difracţiei luminii, înţelegerea modului în care se înmulţesc insectele etc.
Foarte scurtă istorie a ştiinţei (5)
Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1660-1690
»»» 1660 - Marcello Malpighi afirmă că plămânii sunt formaţi din "buzunare" pline cu aer şi un sistem complex de vase sanguine.
»»» 1661 - Boyle, în Chimistul sceptic introduce conceptele de element, bază şi acid, respingând teoriile lui Aristotel şi Paracelsus referitoare la compoziţia chimică a materiei.
»»» 1662 - Robert Boyle enunţă legea lui Boyle: într-un gaz ideal cu temperatură constantă, volumul şi presiunea variază invers proporţional.
»»» 1665 - Marcello Malpighi descrie sistemul nervos, arătând că acesta este format din mănunchiuri de fibre conectate la creier prin intermediul măduvei spinării.
»»» 1665 - Francesco Maria Grimaldi descrie difracţia luminii.
Înţelegerea naturii şi a proprietăţilor luminii a fost una dintre marile provocări pentru fizicieni. În 1665, fizicianul italian Francesco Maria Grimaldi a arătat că lumina poate fi "îndoită", un proces care poartă numele de difracţie. Grimaldi a trecut raze de lumină prin două mici deschizături şi a arătat că raza rezultată este mai largă decât cea care a intrat în prima deschizătură, demonstrând astfel că lumina şi-a schimbat cursul. De asemenea, experimentul a sugerat că lumina nu este creată din corpusculi, ci din unde.
»»» 1665 - Micrografia lui Robert Hooke este prima carte al cărei subiect se referă la observaţiile realizate cu microscopul.
Robert Hooke
»»» 1668 - Newton inventează telescopul reflector. John Wallis este primul care emite ideea conservării energiei cinetice.
»»» 1668 - Francesco Redi demonstrează că insectele nu sunt rezultatul unei apariţii spontane.
Pentru secole s-a crezut că insectele apar în mod misterios şi spontan din nimic. Avocaţii acestei teorii se bazau pe observaţia comună conform căreia larvele apăreau pe carnea stricată. În 1668, biologul italian Francesco Redi a efectuat o serie de experimente în urma cărora a lămurit misterul: larvele apăreau de fapt din ouăle depuse de muşte...
»»» 1668 -Richard Lower arată că în contact cu aerul, sângele devine roşu deschis
Vasele de sânge care se pot vedea prin piele apar albăstrui-vinete, dar atunci când apare o rănire, sângele devine roşu aprins. Ce produce această schimbare de culoare? În 1669 fiziologul englez Richard Lower a arătat că atunci când intră în contact cu aerul, sângele îşi schimbă culoarea. El a explicat că sângele care circulă prin artere este roşu pentru că a intrat recent în contact cu aerul în plămâni, în timp ce sângele circulând prin vene pare albăstrui pentru că perioada de când nu a fost în contact cu aerul este mai mare. A publicat aceste observaţii în cartea Un tratat despre inimă.
»»» 1671 - Jean Picard include în lucrarea "Dimensiuni ale Pământului" lungimea calculată de el pentru un meridian, oferind cele mai precise cifre de până atunci, valori foarte apropiate de cele folosite astăzi.
»»» 1671 - Leibniz concepe şi construieşte o maşină de calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire; a realizat mai multe versiuni ale acesteia.
»»» 1677 - Antoni van Leeuwenhoek descrie spermatozoizii. Acesta a studiat sperma cu ajutorul microscopului şi, pe baza observaţiilor sale, propune ipoteza că pe timpul fertilizării spermatozoizii se mişcă spre ovul, penetrându-l.
»»» 1678 - Jan Swammerdam descoperă globulele roşii
Sângele este un organ complex prin care circulă atât celule, cât şi nutrienţi. O funcţie importantă a sângelui este aceea de a transporta oxigen de la plămâni la diferitele ţesuturi ale organismului. În 1678 fiziologul olandez Jan Swammerdam foloseşte microscopul şi descoperă globulele roşii. Astăzi se cunoaşte că acestea au rolul de a transporta atât oxigenul, cât şi dioxidul de carbon în organism.
»»» 1680 - Pe ceasuri încep să fie instalate limbi pentru indicarea minutelor.
»»» 1687 - În luna septembrie a acestui an apare cartea lui Isaac Newton, Philosophiae naturalis principia mathematica, cunoscută mai ales sub numele de Principia, care stabileşte forma definitivă a celor trei legi newtoniene şi legea atracţiei universale.
»»» 1690 - Denis Papin este primul care foloseşte presiunea aburului pentru a pune în mişcare un piston.
Partea a 7-a, în curând
BIBLIOGRAFIE:
Lisa Rezende, Chronology of science, 2006, Facts on file
Alexander Bryan şi Hellemans Bunch, Istoria Descoperirilor ştiinţifice, Editura Orizonturi
