Probabil ai văzut cuvântul „narcisist” aruncat peste tot pe Internet, în titluri, pe aplicații de dating sau în TikTok-uri cu temă terapeutică. Dar eticheta pe care oamenii o lipesc adesea fără să gândească pe șefi toxici sau pe personaje negative din reality-show-uri ascunde o imagine psihologică mult mai complexă.
Psihologii au studiat narcisismul timp de mulți ani, dar, în timp, înțelegerea noastră a evoluat. Una dintre cele mai mari schimbări este că astăzi narcisismul nu mai este văzut doar ca grandomanie, aroganță sau egotism.
Primele descrieri științifice ale narcisismului s-au concentrat pe dominanță, ambiție și autoimportanță – trăsături asociate cu stereotipuri masculine tradiționale.
Asta însemna că tendințele narcisice la femei erau adesea interpretate greșit sau trecute cu vederea. Când aceste trăsături se manifestau sub forma sensibilității emoționale, insecurității sau manipulării relaționale, ele erau și sunt uneori diagnosticate greșit drept anxietate, tulburări de dispoziție sau trăsături ale tulburării de personalitate borderline.
Formele extreme și persistente de narcisism pot fi uneori diagnosticate ca tulburare de personalitate narcisică. Această afecțiune a fost adăugată în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale al Asociației Psihiatrice Americane în 1980. Dar majoritatea oamenilor cu tendințe narcisice nu ating pragul necesar pentru un diagnostic.
Ce spun de fapt cercetările?
Narcisismul este acum înțeles ca un ansamblu complex de trăsături de personalitate care pot apărea în moduri diferite.
Psihologii au bănuit de mult timp că ar putea exista tipuri diferite de narcisism, dar abia în 1991 – când cercetătorul Paul Wink și colegii săi au prezentat un model care includea subtipurile „grandios” și „vulnerabil” – acestea au fost recunoscute mai formal. Deși există și alte modele, aceasta rămâne una dintre abordările cele mai populare pentru înțelegerea tendințelor narcisice în populația generală.
O analiză din 2021 efectuată de psihologul american Joshua Miller și colegii săi a adunat decenii de cercetări pentru a oferi una dintre cele mai autoritare sinteze despre modul în care psihologii înțeleg astăzi narcisismul. Ea arată că narcisismul are o fundație comună, care include factori precum autoimportanța și sentimentul de îndreptățire. De aici se ramifică în forme diferite, precum „grandiozitatea”, „antagonismul” și „vulnerabilitatea”.
Cercetătorii folosesc adesea termenii „grandios” și „vulnerabil” pentru a descrie două forme majore de narcisism. O persoană cu trăsături narcisice poate fi îndrăzneață, cu niveluri ridicate de grandiozitate, încredere și reziliență emoțională. O alta poate fi defensivă, anxioasă și hipersensibilă la critică. Ambele manifestă un accent pe sine specific narcisismului, dar ajung să arate foarte diferit în felul în care trăiesc și exprimă emoțiile.
Într-un articol din 2022 scris împreună cu colegii mei am realizat prima meta-analiză care a examinat modul în care trăsăturile narcisice se leagă de capacitatea de a-ți controla emoțiile. Rezultatele au arătat că narcisismul vulnerabil este asociat constant cu dificultăți emoționale mai mari, ceea ce înseamnă că aceste persoane au mai multă dificultate în a-și gestiona emoțiile.
În special, persoanele cu scoruri ridicate la narcisism vulnerabil tind să recurgă la suprimare. Suprimarea este o strategie prin care oamenii își ascund sau își inhibă expresiile emoționale și este asociată cu o stare de bine mai scăzută. La suprafață, suprimarea poate părea autocontrol.
În unele situații chiar este. De exemplu, când îți ții emoțiile în frâu în timp ce șeful țipă la tine. Dar încercarea de a reduce expresia emoțională fără a aborda emoțiile de bază crește stresul atunci când devine strategie implicită. În timp, poate afecta sănătatea mentală și fizică.
În schimb, narcisismul grandios nu a fost asociat cu dificultăți de reglare emoțională. De fapt, mai multe studii incluse în analiza noastră sugerează că persoanele cu niveluri mai mari de trăsături grandioase nu resimt atât de multă suferință emoțională din start. Aceasta contrazice ideea populară printre cercetători conform căreia persoanele cu tendințe narcisice ar experimenta și instabilitate emoțională.
Inteligența emoțională și auto-percepția
Diferențele dintre formele de narcisism apar și în cercetările despre inteligența emoțională. Într-o analiză sistematică despre narcisism și inteligență emoțională, eu și colegii mei am constatat că persoanele cu trăsături grandioase declară adesea că sunt bune la înțelegerea și gestionarea emoțiilor. De exemplu, la cât de bine cred că pot gestiona furia sau recunoaște emoțiile altora.
Dar când abilitățile lor au fost testate prin sarcini emoționale (cum ar fi recunoașterea expresiilor faciale sau alegerea celui mai potrivit răspuns într-o situație emoțională), performanța lor nu s-a potrivit întotdeauna cu nivelul de competență pe care și-l atribuiau. Acest lucru este în concordanță cu un studiu din 2018, care a arătat că persoanele cu tendințe grandioase se evaluează drept abile emoțional, dar au performat mai slab la testele bazate pe aptitudini de inteligență emoțională decât alți participanți.
În schimb, persoanele cu trăsături narcisice vulnerabile tind să se evalueze mai scăzut la inteligența emoțională și par să aibă într-adevăr dificultăți mai mari în gestionarea emoțiilor în viața de zi cu zi.
Ce ar trebui să înțelegem din toate acestea?
Este momentul să trecem dincolo de tendința de psihologie pop de a eticheta oamenii dificili drept narcisici.
Narcisismul nu înseamnă să faci prea multe selfie-uri. Și nu, partenerul care te-a ignorat brusc sau colegul care monopolizează ședințele nu are neapărat trăsături narcisice – indiferent cât de mult ne place să ne plângem de ei la cafea.
Astfel de diagnostice superficiale nu sunt doar inutile, ci de multe ori greșite.
Narcisismul este un tipar psihologic complex, care poate apărea în forme diferite și poate reflecta o luptă mai profundă cu aspecte precum stima de sine, reglarea emoțiilor și conexiunea socială.
Înțelegerea acestuia nu scuză comportamentele nocive – deloc. Dar ne ajută să privim dincolo de stereotipuri pentru a obține o imagine mai clară asupra modului în care arată trăsăturile narcisice în viața de zi cu zi.
Traducere după What we've learned about narcissism over the past 30 years de Sarah A. Walker, profesor de psihologia educației, Durham University.
