Deși există trăsături comune, există diferențe clare între un sociopat, psihopat și un narcisist.

În videoclipul de mai jos puteți asculta explicațiile psihologei americane Ramani Suryakantham Durvasula, specializată în personalitatea narcisistă.

Probabil că cel mai interesant este psihopatul, pentru că se depărtează cel mai mult de ce numim „normal”. Psihopatia este o dereglare de personalitate caracterizată prin comportament antisocial, capacitate redusă de a avea remușcări și control comportamental redus. Psihopatia este definită de doi factori determinanţi: dominaţia şi impulsivitatea centrată pe sine. Tendinţa de a domina se caracterizează prin îndrăzneală, spirit aventurier și imunitate la stres. Impulsivitatea este caracterizată de narcisism, un stil de viaţă lipsit de control și de dorința de a profita de ceilalți fără a se simți vinovați.


Iată principalele idei din videoclip:
 Orice psihopat este un narcisist, dar nu orice narcisist este un sociopat.

Un narcisist este cineva căruia îi lipsește empatia, este arogant și este în constantă căutare de validare din partea celorlalți. Are o problemă cu stima de sine și nu și-o poate regla. Atunci când un narcisist face ceva rău, simte rușine și puțină vină. Rușinea este o emoție publică, iar pentru narcisist e important cum îl percep ceilalți. Nu-i place să fie văzut rău de alții.

Un psihopat nu simte vină sau rușine. Nu are remușcări atunci când face ceva rău. Un psihopat poate fi un ucigaș în serie ori un asasin plătit. Psihopatul acționează fără a se gândi la consecințe. De exemplu, are nevoie de 200 de lei: încearcă să jefuiască un magazin; dacă iese, ok, dacă nu iese, asta e; nu se gândește de la început la riscurile pe care le presupune acțiunea lui.

Un sociopat seamănă mult cu un psihopat, în sensul că și primul face lucruri rele și nu-i pasă. Dar există o diferență esențială: un psihopat este născut astfel, pe când sociopatul devine astfel pe timpul vieții. Psihopatul are sistemul nervos autonom (care conține sistemul nervos simpatic, responsabil pentru reacția luptă-sau-fugi) un pic diferit. Testele efectuate cu ajutorul scanării cerebrale au arătat că zona cerebrală responsabilă pentru empatie nu se activează în același fel la psihopat.

De exemplu, atunci când o persoană „normală” trece pe roșu ori încalcă altă regulă socială, inima bate mai repede, transpiră, pupilele se dilată, se uită în jur. Un psihopat nu are astfel de reacții. Și pentru că reacționează altfel la astfel de stimuli, este capabil să treacă un test poligraf.

Psihopații sunt ușor de identificat încă de copii. De exemplu, aceștia fură, sunt violenți față de alți copii, torturează animale, generează incendii, chiulesc regulat de la școală fără a se gândi la consecințe etc.

Sociopatul, cum spuneam mai sus, este creat, nu născut. Un posibil exemplu: copilul crescut într-un cartier caracterizat de violențe, unde învață să-i hărțuiască pe alții, unde învață criminalitatea ca mod de viață. Nu înseamnă că le place, dar învață să se descurce într-un mediu ostil. Învață din familie sau de la prieteni cum să încalce regulile sau legile. Sociopatul poate simți că nu este în regulă să nu respecți regulile, dar se obișnuiește cu asta prin practică.

 

Cum să faci diferența între un psihopat, sociopat și un narcisist
(subtitrare în lb. engleză)

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.