În cadrul proiectului de cercetare FASERν au fost detectați pentru prima dată neutrini produși la Marele Acceleratori de Hadroni, LHC, de la CERN, Elveția. În viitor vor fi măsurați mii de neutrini, care fac parte din toate cele trei familii ale acestei particule. FASERν va fi primul experiment care va observa toate tipurile de neutrini și antineutrini.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Particule pe punctul de a se ciocni (reprezentare grafică)
Aparent, una dintre problemele majore ale fizicii este reprezentată de dezechilibrul (asimetria) dintre materie și antimaterie din univers. Unii fizicieni cred că imediat după Big Bang ar fi trebuit să existe un număr egal de particule și antiparticule. Fiecare particulă ar fi avut o antiparticulă. Dacă ar fi stat astfel lucrurile, acestea ar fi trebuit să se anihileze și să lase în urmă doar energie – fără materie. Totuși, trăim într-un univers compus din materie, iar antimateria a dispărut. Dar cât de mare este, în fapt, această problemă? Și ce șanse sunt pentru a o rezolva vreodată?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Interacțiunea dintre un proton și un mezon ɸ, care apar în urma coliziunilor proton-proton la LHC
Credit imagine: ALICE
Proiectul de cercetare științifică ALICE de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a publicat recent rezultatele studiului interacțiunii hadronilor prin femtoscopie. Studiul acestei interacțiuni este important atât pentru fizica particulelor, cât și din perspectiva studiului stelelor de neutroni.
În esență, cercetătorii de la ALICE (A Large Ion Collider Experiment) au folosit femtoscopia pentru a studia interacțiunile reziduale dintre particule formate din două și din trei quarcuri. Astfel a putut fi observată pentru prima dată interacțiunea dintre mezonul ɸ (fi), format dintr-un quarc straniu și antiparticula sa, și un proton, format din două quarcuri up și un quark down.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cred că oricine mai are o șansă. Chiar și idioții. Nu cred că acest articol îi va salva, dar le poate da o șansă ca, măcar din când în când, să se comporte diferit de cum ar face-o în mod normal, dându-le posibilitatea celorlalți ca, pentru o clipă, să se îndoiască de faptul că au de-a face cu idioți incurabili.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Numim gravitație acea proprietate a materiei și energiei de a curba spațiu-timpul, făcând obiectele mai mici să urmeze o traiectorie complicată, contraintuitivă pentru noi, oamenii, obișnuiți cu mișcare obiectelor la scară mică, unde această curbare este greu observabilă. Aceasta este înțelegerea modernă a gravitației, diferită de cea a lui Newton, care descria gravitația ca o forță misterioasă prin care corpurile se atrăgeau reciproc. Explicația propusă de Einstein nu este mai puțin misterioasă, pentru că în continuare nu înțelegem care este mecanismul gravitației, dar este mai precisă decât cea a lui Newton.
Dar dacă gravitația are această proprietate a „atracției”, nu ar putea-o avea și pe cea a „respingerii”? Dacă ar fi așa, poate am putea explica unele dintre observațiile cu privire la ceea ce numim „materie întunecată” și „energie întunecată”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Studii efectuate asupra electronilor sunt folosite pentru a calibra proiectele de cercetare dificile care studiază neutrinii. Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din cadrul modelului standard; de exemplu, încă nu se cunoaște cu precizie masa acestora.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Airbagul este astăzi o parte esențială din sistemul de siguranță al șoferului și pasagerilor din automobile. Acesta completează beneficiile aduse de portul centurii de siguranță. În videoclipul de mai jos puteți vedea, pe de-o parte, cum funcționează airbagul, iar pe de altă parte evoluția acestuia, problemele apărute de-a lungul timpului și modul în care acestea au fost rezolvate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Este matematica o invenție umană, folosită ca instrument pentru explicarea lumii, sau este parte fundamentală a lumii? Cu alte cuvinte, matematica este inventată sau descoperită de om? Iată o serie de exemple care sugerează că matematica ar fi o componentă a naturii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Particulele elementare - modelul standard
Fizicienii au descoperit până acum 25 de particule elementare (care, din câte știm în prezent, nu sunt alcătuite din nimic altceva). Cele mai multe dintre aceste particule sunt instabile și se vor dezintegra în particule mai ușoare în câteva fracțiuni de secundă.
Dar cum se poate ca o particulă care se dezintegrează să fie elementară? Dacă se dezintegrează, asta nu înseamnă că a fost alcătuită din altceva? În plus, de ce se dezintegrează particulele?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Dacă menționez cuvântul „măr”, vei avea o reprezentare clară. Dacă menționez cuvântul „spirit”, vei avea, probabil, o înțelegere a termenului, dar este aproape cert că dacă luăm 10 persoane din zece culturi, de vârste diferite, vor avea 10 descrieri diverse ale termenului.
Primul exemplu (măr) reprezintă o noțiune simplă, de obiect concret pe care-l întâlnești în viața de zi cu zi; al doilea (spirit) este un concept, un termen abstract despre care s-au scris tratate pentru a-l „lămuri”, dar, ca orice cuvânt abstract probabil, are o viața sinuoasă, cu semnificații diferite, în funcție de epocă, cultură sau nivel de cultură.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Un record incredibil a fost obținut recent de un grup de cercetători coordonați de Jun Ye de la institutul american JILA, care au reușit să măsoare diferențe de timp cu ceasuri atomice pe distanța de 1 mm în câmpul gravitațional terestru, confirmând teoria relativității generale.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Pandemia a oferit o oportunitate unică privind înțelegerea omului. Chestiuni care erau de la sine înțelese s-au dovedit a fi diferite într-un mod șocant. Când vremurile excepționale vor deveni istorie, cel mai probabil vor fi rapid uitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
A devenim cunoaștere comună faptul că este nevoie de foarte mult timp pentru ca plasticul din natură să fie descompus. Dar chiar este adevărat? Și de unde știm acest lucru?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Neutronii, particule care fac parte din nucleele atomilor, au o structură complexă, care este studiată în diverse experimente în lumea întreagă. Recent, proiectul colaborativ BESIII (Beijing Spectrometer III), derulat în China, a reușit să efectueze măsurători asupra structurii electromagnetice a neutronilor cu o precizie extrem de mare, care arată cât de complexă este această particulă. De asemenea, BESIII a clarificat misterul interacțiunii foton-neutron care durează de mai bine de 20 de ani.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Gândiți-vă la următoarele: omul, o vietate care cu puțin timp în urmă (raportat la vechimea speciei) abia inventase scrisul, după sute de mii de ani în care n-a lăsat prea multe în urmă, în foarte scurt timp a aflat vârsta planetei noastre, cum s-a format sistemul solar, i-a dat o vechime chiar și întregului univers!
Iar când un nou virus amenințător se mută de la un alt animal la om, acesta identifică vinovatul în câteva zile, îl dezasamblează complet la nivel atomic în câteva săptămâni, iar în mai puțin de un an produce un vaccin împotriva acestuia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
