Nu cred că rușii îl (mai) susțin pe Putin în procentele pe care ni le livrează diverse institute de sondare a opiniei publice. Rușii nu sunt diferiți de alte popoare. Oricâtă propagandă ar livra presa rusă, oamenii au bunul lor simț, care-i ține circumspecți în raport cu aberațiile belicoase care li se livrează. Cei care au trăit în perioada comunistă știu cât de puțini erau cei care realmente credeau în propaganda oficială, chiar dacă o promovau: prea puțini. De aceea imediat după revoluție o țară de foști comuniști a devenit o țară de anti-comuniști. Oriunde, omul preferă libertatea tiraniei și persecuției arbitrare.
Și atunci? De ce nu-l dau jos rușii pe Putin?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Una dintre metaforele moderne, la care mulți aderă fără prea multă analiză, se referă la avantajul pe care-l oferă lucrurile „naturale” în fața celor „artificiale”.
Una peste alta, această antiteză este lipsită de sens, pentru că nu se poate stabili un principiu general valabil. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În prezent în univers nu există, din câte știm, antimaterie; stelele, planetele, galaxiile sunt compuse doar din materie. Se crede însă că imediat după Big Bang ar fi existat cantități egale de materiei și antimaterie. Unde a dispărut cea din urmă?
O nouă teorie sugerează că în primele clipe de viață ale universului, în cadrul unor ciocniri la energii extreme, ar fi luat naștere neutrini speciali (nu cei pe care îi cunoaștem), care prin interacțiunile lor cu particulele din univers ar fi dus la dispariția antimateriei într-un proces care se numește leptogeneză.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
O întreprindere umană care nu prea a lăsat urme serioase (în sensul de rezultate solide) este cea care urmărește să descifreze misterul conștiinței umane. Teorii există, dar niciuna satisfăcătoare. În ce mă privește, cred că este imposibil ca mintea umană să ajungă vreodată să se cunoască pe sine însăși. Nu există niciun dubiu că există multiple limite naturale / biologice ale minții umane, iar conștiința este una dintre aceste limite. Și în cazul în care un extraterestru atotcunoscător ar învăța româna și ne-ar spune, pas cu pas, cum funcționează conștiința, tot nu am putea pricepe. Motivul este explicat în acest articol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că nu mulți se gândesc la faptul că noua tehnologie de transmitere a datelor, 5G, are vreo legătură cu prognoza meteo, dar are... Iată de ce...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Structura internă a unui proton, mult mai apropiată de cea reală decât cea clasică...
Structura protonului nu este încă pe deplin cunoscută. Ce fel de quarkuri conține? Un nou studiu efectuat cu ajutorul inteligenței artificiale („învățarea automată”) arată că protonul ar putea conține quarcuri de tip charm. Nu toată lumea este însă de acord.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Galaxia NGC 1427A, parte din roiul Fornax, situat la circa 62 de milioane de ani-lumină
Credit: ESO
Studiul unui roi de galaxii pitice sugerează că am putea renunța la ideea materiei întunecate. Un studiu privind galaxiile pitice din roiul de galaxii Fornax arată că observațiile astronomice asupra acestui roi ar putea fi explicate aplicând o teorie modificată agravitației, renunțând la ideea materiei întunecate.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Inteligența artificială, utilizată pentru îmbunătățirea performanțelor acceleratoarelor de particule
Imagine a detectorului din proiectul ALICE / LCH
Acceleratoarele de particule sunt utilizate atât în cercetare, cât și în alte domenii (industrie, medicină etc.). Studii recente arată cum folosirea învățării automate (o ramură a inteligenței artificiale) poate ajuta la îmbunătățirea substanțială a performanțelor acceleratoarelor de particule.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Conștiința este poate cel mai mare mister din univers. Cum ia naștere? Există o teorie propusă de către Stuart Hameroff și Roger Penrose, așa-numita teorie Orch OR, în care conștiința ia naștere din fenomene cuantice care au loc în creier asupra cărora acționează colapsul funcției de undă. Primele teste ale acestei teorii au început să fie efectuate (inclusiv de către un grup din care face parte autoarea acestui articol).
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blogurile Scientia
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Experimente ce folosesc metode diverse pentru a determina durata de viață a neutronilor liberi dau rezultate diferite; nu cu mult, însă suficient ca să îi pună pe gânduri pe oamenii de știință.
O ipoteză ar fi cum că neutronii ar oscila în neutroni-întunecați (perechea din lumea materiei întunecate a neutronilor). Această ipoteză a fost testată într-un nou experiment, cu rezultate însă negative. Misterul rămâne!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Două săptămâni petrecute la Institute of Advanced Studies din Princeton, acolo unde Einstein a încercat să unifice teoria relativității generale cu mecanica cuantică.
IAS Princeton
În mijlocul naturii – într-un decor complet verde – este institutul unde Einstein a petrecut mai bine de 20 de ani – încărcând să găsească o teorie care să unifice relativitatea generală, cea care descrie geometria spațiului și a timpului în funcție de materie și energie, cu mecanica cuantică, teoria care descrie lumea microscopică în funcție de așa-numită funcție de undă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Există oare monopoli magnetici? Adică particule cu „sarcina magnetică”, un fel de doar polul sud sau doar polul nord al unui magnet. Într-un articol publicat recent se discută exact acest subiect, al monopolilor magnetici, în încercarea de a-i identifica în contextul razelor cosmice și al experimentelor de la acceleratoarele de particule. Să vedem cu ce rezultate.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Galaxia Sombrero, imagine obținută cu ajutorul Telescopului Hubble
În 1908, Henrietta Swan Leavitt ne-a schimbat modul în care înțelegem universul, cu mult înainte de a putea vota. Aceasta cataloga plăci fotografice la Observatorul Colegiului Harvard, analizând de una singură 2.000 de stele variabile - stele cu luminozitate fluctuantă -- când a început să observe o corelație distinctă între luminozitatea lor și modelul lor de sclipire. Această corelație a făcut posibilă măsurarea distanței la care se află stelele pentru prima dată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Proiectul de cercetare științifică ALICE de la Marele accelerator de hadroni (LHC), CERN, Elveția, a reușit pentru prima dată să măsoare în mod direct un efect prevăzut acum circa 30 de ani: conul mort, adică lipsa de emisie a radiației (sub formă de gluoni) a quarcurilor într-un anumit con în jurul direcției de propagare, quarcuri care se formează în urmă interacțiunii dintre protonii de la LHC. Efectul de con mort reprezintă o trăsătură fundamentală a teoriei interacțiunii nucleare tari, care explică modul în care interacțiunea tare ține împreună quarcurile și gluonii, formând protoni și neutroni.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În videoclipul de mai jos puteți urmări o fascinantă scurtă explicație a evoluției alfabetului de-a lungul a circa 4.000 de ani, pornind de la hieroglife, trecând prin scrierea feniciană, greacă și latină, și ajungând la forma curentă a literelor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
