Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.


Ce se întâmplă atunci când survine deshidratarea?


Când simţi senzaţia de sete eşti deja deshidratat; mecanismul nostru de reacţie (senzaţia de sete) reacţionează un pic mai greu, raportat la nivelul normal de hidratare.

Cercetările arată că o deshidratare de doar 1% afectează negativ starea de spirit, atenţia, memoria şi coordonarea motoare. Datele privind deshidratarea la om sunt puţine şi contradictorii, dar se pare că fluidul ţesutului cerebral se împuţinează odată cu deshidratarea, reducând astfel volumul creierului şi afectând temporar funcţia celulară.

La pierderea apei din organism sângele devine mai concentrat şi, la un moment dat, se generează o comandă către rinichi pentru a reţine apa. Rezultatul: urinezi mai puţin.

Cu cât este mai gros şi mai concentrat sângele, cu atât încearcă mai mult sistemul cardiovascular să compenseze această deficienţă prin creşterea ritmului inimii (pentru a menţine presiunea normală la nivelul vaselor de sânge).

Atunci când un organism deshidratat este "forţat" (exerciţiu fizic intens sau temperaturi mari), riscul de epuizare şi leşin, atunci când te ridici repede, creşte.

Deficitul de apă împiedică încercările organismului de a regla temperatura corpului, ceea ce poate cauza hipertermie (adică o temperatură a corpului mult peste cea normală).

La nivel celular deficitul de apă apare ca urmare a "împrumutării" unei părţi pentru alte funcţii ale organismului (de exemplu, pentru a completa deficitul din sânge).



Câtă apă ar trebui să bem?

Cantitatea de apă recomandată depinde de mai mulţi factori, cum ar fi compoziţia corpului, metabolismul, dieta, climatul şi echiparea.

Prima recomandare oficială privind consumul de apă s-a făcut în anul 2004. Conform Institutului de medicină cantitatea recomandată de apă pentru un adult este între 2,7 şi 3,7 litri pe zi.

În jur de 80% din apă ar trebui obţinută din lichidele ingerate (apă, cafea, sucuri, alcool etc.), iar restul de 20% din alimentele consumate.

Desigur, aceste cifre reprezintă doar un ghid orientativ. Iată cum să-ţi monitorizezi nivelul de hidratare:

1. Cântăreşte-te în mod constant (de exemplu, în fiecare dimineaţă, după ce te-ai dat jos din pat) şi menţine-ţi greutatea constantă (cu o abatere de 1%).

2. Monitorizează-ţi urina. Ar trebuie să urinezi de  cel puţin 3 ori pe zi, iar urina ar trebui să aibă o culoare deschisă şi fără un miros puternic.

3. Aminteşte-ţi să bei pe timpul zilei. Consumul de fluide ar trebui să prevină apariţia senzaţiei de sete.

Traducere după What happens when you are dehydrated?

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.