Adevărul despre aspartam şi sănătatea voastră

Este suficientă o căutare rapidă pe Internet despre aspartam şi veţi găsi numeroase opinii cu privire la acest îndulcitor artificial. Unii pretind că el provoacă cancer, convulsii, scleroză multiplă, lupus, probleme de memorie şi tumori cerebrale. Cu toate acestea, fiecare organizaţie guvernamentală din lume care reglementează produsele alimentare l-a considerat sigur pentru consumul uman.

Pe de altă parte, ştiţi că astfel de organizaţii guvernamentale din lume încă susţin în mod greşit mitul cum că „sodiul creşte tensiunea arterială", în ciuda dovezilor ştiinţifice incontestabile care îl contrazic, aşa că haideţi să nu ne bazăm cu totul pe afirmaţiile lor şi să încercăm să aflăm adevărul despre aspartam!

În încercarea de a oferi un răspuns de bun-simţ la această controversă să aruncăm o privire în detaliu la acest îndulcitor pentru a vedea cine are dreptate.

Aspartamul a fost produs pentru prima dată de G.D. Searle and Co în anul 1965. În anul 1974 el a primit aprobarea din partea FDA (Food and Drug Administration) pentru a fi utilizat ca un aditiv alimentar. Beneficiul utilizării aspartamului în locul zahărului este dat de cât de dulce este acesta. Zahărul şi aspartamul produc aproximativ 4 calorii pe gram. Cu toate acestea, aspartamul este de 180 de ori mai dulce decât zahărul. În consecinţă, vom avea nevoie de o cantitate mult mai mică de aspartam pentru a obţine aceeaşi percepţie de dulce. Acesta este şi motivul pentru care el este utilizat ca un îndulcitor cu puţine calorii.

Aspartamul este format din doi aminoacizi, fenilalanina şi acidul aspartic şi un alcool, metanolul. Toate problemele de sănătate cu privire la acest îndulcitor sunt ca urmare a acţiunii pe care aceste ingrediente o pot exercita în organism.

Întrebarea este următoarea: aceste ingrediente ale aspartamului provocă probleme de sănătate? Răspunsul rapid este da, dar vă rog să nu vă opriţi din citit aici. Un răspuns rapid nu este un răspuns complet.

Dacă dozele mari de aspartam sunt nocive pentru organism, atunci de ce este permisă utilizarea acestuia în produsele noastre alimentare?

S-ar părea că dozele mici de aspartam nu sunt dăunătoare şi chiar avem nevoie de aceşti aminoacizi în organism pentru anumite funcţii ale acestuia. De fapt, fenilalanina şi acidul aspartic sunt produse de corpurile noastre din mai multe alte alimente sau se găsesc deja, în mod natural, în alimentaţia noastră.

Metanolul, cunoscut anterior şi sub numele de „alcool de lemn", cu siguranţă nu este necesar în corpurile noastre. Dacă vă întrebaţi de ce este el permis în aspartam, atunci trebuie să ştiţi că motivul îl reprezintă faptul că acesta se găseşte deja în multe sortimente de vin, whisky şi bere. După cum puteţi ghici, prin faptul că oamenii au consumat aceste băuturi un timp îndelungat, în doze scăzute, s-ar părea că metanolul nu provoacă consecinţe nedorite pe termen lung.

Altfel spus, orice introducem în corpurile noastre într-o doză suficient de mare poate fi dăunător. Fără îndoială, la baza nevoilor umane se află apa. Cu toate acestea, chiar şi apa în doze mari poate ucide, în cadrul a ceea ce se numeşte intoxicaţia cu apă. Un efect care provoacă un conţinut inadecvat de sare în sânge şi care este cunoscut sub numele de hiponatremie (n.t. concentraţia de sodiu din sânge este mult prea scăzută). Deşi aţi putea crede că acest lucru nu s-ar putea întâmpla niciodată, pe parcursul carierei mele de paramedic am fost chemat şi am văzut oameni care au murit din cauza faptului că au băut prea multă apă. Cum se poate întâmpla acest lucru şi mai exact ce se întâmplă în organism în acest caz ar putea constitui subiectul unui alt articol, având în vedere că şi acesta este deja foarte lung!

Până la urmă, tot ceea ce consumăm trebuie să se încadreze între anumite limite pentru a fi benefic sau cel puţin nu prea dăunător. Unele lucruri chiar şi în doze minuscule pot fi mortale. Pentru altele însă este nevoie de doze mai mari pentru a constata efectele lor negative. Totul cu moderaţie este fraza care îmi vine în minte aici.

Din moment ce cele trei ingrediente ale aspartamului se regăsesc în multe alte alimente pe care le consumăm, întrebarea cu privire la cât de sigur este aspartamul în alimentaţia noastră ar putea fi reformulată astfel: este doza de aspartam pe care o putem ingera suficient de mare pentru a provoca efecte nedorite de sănătate?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să analizăm mai în profunzime cele trei ingrediente menţionate anterior care alcătuiesc aspartamul.

Acidul aspartic este doar unul dintre aminoacizii care ajută la formarea proteinelor pe care le foloseşte corpul nostru. El permite ficatului să elimine amoniacul şi este implicat în producţia de anticorpi care sunt creaţi de sistemul imunitar. El se poate găsi în multe alte tipuri de alimente cum ar fi sparanghelul, avocado, sfecla de zahăr, cârnaţi şi melasă.

Se poate acumula prea mult acid aspartic în cazul unor boli precum ar fi boala Lou Gehrig (n.t. scleroza laterală amiotrofică), epilepsie şi anumite accidente vasculare cerebrale. Din păcate pentru cei care luptă împotriva utilizării aspartamului în alimentaţie, dozele de aspartam care au fost constatate în aceste cazuri sunt mult mai mari decât doza ce poate fi acumulată prin consumul de aspartam în cazul respectării valorilor recomandate. De asemenea, nu s-a putut stabili o legătură directă între efectele cauzate de aceste boli şi un aport crescut de acid aspartic.

Metanolul, în general, provoacă unele reacţii nedorite în interiorul corpului. În special, acesta este preluat de celulele organismului şi determină formarea de formaldehidă şi acid formic. Se crede că într-o concentraţie ridicată formaldehida este cancerigenă deoarece afectează în sens negativ proteinele.

Acidul formic într-o doză mare cauzează apariţia unor procese metabolice anormale în interiorul celulelor prin care acestea îşi încetează funcţionarea. Rezultatul este moartea acelor celule din cauza lipsei de energie. Acest lucru se datorează perturbării funcţionării organitelor celulare care sunt responsabile pentru metabolismul celulelor, acestea fiind prezente în mitocondriile voastre. Unele celule din interiorul corpului sunt extrem de sensibile la acidul formic, în special cele din nervul optic. Acesta este motivul pentru care orbirea este asociată cu intoxicaţia cu metanol.

În concluzie, produce aspartamul suficient metanol pentru a face rău oamenilor? Probabil că nu. Există numeroase alte alimente pe care le mâncăm în fiecare zi şi care conţin aceeaşi doză de metanol, sau chiar mai mare, ca şi aspartamul. Berea şi vinul, alimentele precum roşiile şi sucul de roşii, fructele citrice şi sucurile derivate din acestea sunt doar câteva exemple ce pot fi date în acest sens.

Am ajuns în acest fel la ultimul ingredient al aspartamului, fenilalanina. Există o afecţiune rară denumită fenilcetonuria care afectează aproximativ o persoană din 10.000. În cadrul acestei boli organismul nu mai poate controla nivelul de fenilalanină din sânge. Netratată, această boală determină apariţia unei doze foarte mari de fenilalanină în organism. Consecinţele ce decurg de aici sunt tulburările de dezvoltare, problemele de ritm cardiac, convulsiile şi dizabilitatea intelectuală gravă.

Din fericire, majoritatea bebeluşilor născuţi în ţările dezvoltate sunt testaţi cu privire la prezenţa unor tulburări de această natură şi tratamentul lor de obicei implică un control al dietei. Acesta se face deoarece există multe alimente care conţin un nivel mai ridicat de fenilalanină decât aspartamul. În mod specific există numeroase tipuri diferite de proteine care conţin fenilalanina. Cunoscând această situaţie FDA a impus ca produsele ce conţin aspartam să fie etichetate într-un mod specific tocmai pentru a semnala prezenţa acestui ingredient bolnavilor de fenilcetonuria.

La fel ca în cazul oricărui alt aditiv alimentar care se află sub controlul FDA, există o procedură ce trebuie urmată şi respectată înainte ca producătorilor să li se permită să introducă în alimentele noastre acest aditiv. Atunci când FDA a aprobat pentru prima dată utilizarea aspartamului ca aditiv alimentar au existat numeroase controverse în jurul acestei decizii. Aceste controverse erau în legătură cu studiile pe care le-a analizat FDA şi care susţineau că aspartamul poate fi utilizat în alimentaţie şi că acesta nu este un produs periculos pentru sănătate. Înainte de aprobarea utilizării în masă a aspartamului în alimentaţie s-au efectuat nenumărate studii care au încercat să determine dacă acesta este un produs sigur pentru oameni. Numeroase studii de cercetare au fost efectuate de mai multe agenţii, inclusiv FDA şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA-European Food Safety Authority).

Cele mai recente studii au fost realizate de EFSA şi ele au fost aduse la cunoştinţa publicului în data de 10 decembrie 2013. Un nou studiu a reanalizat aproape toate studiile efectuate anterior asupra aspartamului prin care s-au verificat efectele produse de acesta atât asupra oamenilor, cât şi asupra animalelor. Ştiind că există o mare controversă în jurul acestui supliment alimentar, un grup independent de experţi al EFSA a emis un apel public prin care a solicitat orice date, comentarii sau nelămuriri în ceea ce priveşte aspartamul. Aşa cum a declarat Alicia Mortensen, care a condus activitatea grupului independent de experţi al EFSA: „Această analiză reprezintă una dintre cele mai complete evaluări care au fost întreprinse vreodată cu privire la riscul pe care îl reprezintă utilizarea aspartamului în alimentaţie".

Grupul de experţi a concluzionat că aspartamul nu produce cancer dacă este consumat de către oameni în doza recomandată şi acesta, de asemenea, nu provoacă probleme în timpul sarcinii. În general, „Nu au existat probleme în ceea ce priveşte siguranţa consumului de aspartam în doza zilnică admisă de 40 de miligrame pe kilogram de greutate corporală".

Pentru referinţă, în conformitate cu American Cancer Society (ACS) există în medie aproximativ 180 mg de aspartam într-o doză tipică de 12 uncii de suc dietetic (n.t. 1 uncie = 28,35 g). În consecinţă, un adult ce are o greutate 165 livre (n.t. 74,8 kg) ar trebui să bea aproximativ 16 cutii de suc dietetic pe zi pentru a depăşi doza limită recomandată de aspartam şi care în sine a fost stabilit la un nivel drastic sub pragul periculos. În mod special, potrivit ACS, doza zilnică acceptată este stabilită la „aproximativ 100 de ori mai mică decât cea mai mică cantitate care ar putea provoca probleme de sănătate, bazându-se pe studiile efectuate pe animale în condiţii de laborator". Chiar dacă aţi putea să beţi 1.600 cutii de suc dietetic într-o zi (una la fiecare 54 secunde), veţi avea probleme mult mai mari decât că aţi consumat aspartam.

Chiar dacă analiza extrem de cuprinzătoare efectuată de EFSA ar fi trebuit să închidă această dezbatere, există încă cercetători care cred că totuşi studiul nu a mers suficient de departe cu analiza datelor.

Erik Millstone, un expert în ceea ce priveşte siguranţa produselor alimentare de la University of Sussex, Marea Britanie a trimis o scrisoare deschisă colegilor săi ca răspuns la noul studiu elaborat de EFSA. În aceasta el afirmă că grupul de experţi al EFSA a ignorat cu bună ştiinţă celelalte studii care arătau efectele negative ale aspartamului, considerându-le lipsite de încredere. Toate celelalte studii care nu au indicat efectele negative ale consumului de aspartam au fost însă considerate de încredere.

Întrebarea iniţială încă persistă. Produce aspartamul efecte negative? Unele studii spun că există acest risc, în timp ce altele afirmă că aspartamul este sigur pentru alimentaţie. Cu toate acestea, fiecare studiu ce a fost realizat a constatat că există riscul apariţiei unor efecte negative atunci când aspartamul este consumat într-o doză mult mai mare decât doza pe care, în mod normal, o consumă oamenii. (Aceleaşi concluzii au rezultat, de asemenea, din studiile efectuate pe animale.) Vă reamintesc, chiar şi apa vă poate ucide dacă o beţi într-o cantitate prea mare.

Ca răspuns la numeroasele studii efectuate pe animale care au indicat o creştere a problemelor de sănătate în cazul consumului unor doze mari de aspartam, dr. David Hattan, director interimar al Division of Health Effects Evaluation din FDA, a declarat următoarele:

„Încercările legitime care au fost efectuate pentru a confirma şi a susţine acuzaţiile privind apariţia unor reacţii adverse în cazul consumului de aspartam nu au fost încununate de succes şi USFDA continuă să creadă că aspartamul se numără printre cei mai bine testaţi aditivi alimentari şi noile informaţii ne confirmă încă o dată siguranţa aspartamului în alimentaţie".

În cele din urmă, nu s-a dovedit niciodată că aspartamul produce efecte negative asupra sănătăţii noastre, dacă este consumat într-o doză recomandată de experţii în siguranţa alimentelor. În cazul în care vă „doriţi" să aveţi aceste probleme de sănătate nedorite, aşa cum au arătat studiile efectuate pe animale, este suficient să consumaţi o cantitate neobişnuit de mare de băuturi dietetice, zi de zi, timp de mai mulţi ani.

Nu uitaţi, aceleaşi probleme de sănătate le puteţi avea şi dacă consumaţi în exces bere, vinuri, carne roşie, roşii şi sfeclă de zahăr timp de mai mulţi ani. Dacă veţi face asta, indiferent că veţi bea, de exemplu, suc în exces care conţine aspartam sau zahăr, veţi avea o mulţime de alte probleme de sănătate care, cel mai probabil, vă vor ucide înainte de a face cancer din cauza consumului de aspartam.