Probioticele sunt microorganisme (bacterii și specii de drojdie) care sunt promovate de diverși producători ca având diferite beneficii pentru sănătate. Drojdia reprezintă nenumărate specii de microorganisme unicelulare eucariote care țin de regnul fungi. Probioticele sunt de obicei adăugate în iaurturi sau luate ca suplimente alimentare și sunt adesea descrise ca fiind produse care conțin microorganisme „bune”. Dar din ceea ce se promovează despre probiotice, prea puțin este sprijin de știință.
Probioticele, așadar, ar trebui să aibă anumite beneficii pentru sănătatea noastră. Aceste beneficii sunt adesea enunțate într-un limbaj imprecis, dar suficient de seducător pentru a da impresia că nu se poate fără ele: „refac flora intestinală”, „permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin”, „refac rapid echilibrul între bacteriile „bune” și „rele” în intestine”, „scurtează durata episoadelor diareice” etc. Aceste „beneficii” sunt extrase de pe site-urile oficiale ale unor clinici și farmacii din România. Adică surse oficiale de informare.
E important de reținut două lucruri încă de la început:
1. probioticele pot fi utile într-un număr foarte mic de afecțiuni (o să vezi mai jos care);
2. doar anumite probiotice sunt utile în cazul anumitor afecțiuni, nu oricare probiotic și nu pentru orice afecțiune.
ISAPP
În fapt știm precis la ce ar trebui să se refere comercianții de diverse produse atunci când folosesc termenul „probiotice”, pentru că există Asociația Științifică Internațioală a probioticelor și prebioticelor (ISAPP), care constă din academicieni și reprezentanți ai industriei de profil care studiază și manufacturează produse pe bază de probiotice. Dacă vă întrebați, pentru că le-am menționat în fraza anterioară, prebioticele sunt carbohidrați pe care organismul nu îi poate digera și care au rolul de a fi hrană pentru probiotice.
Pentru ISAPP un produs probiotic conține o colonie de microorganisme cu 1 miliard de exemplare dintr-una din cele cinci tulpini ale bacteriei Bifidobacterium sau una dintre cele 9 tulpini ale bacteriei Lactobacillus.
Cele 14 tulpini, așadar, reprezintă bacteriile despre care ISAPP crede că există suficiente date științifice pentru a spune că au anumite beneficii pentru om.
Diferența dintre reclamă și realitate
În anul 2020 un grup de cercetători a publicat un studiu (pe care-l poți citi aici, în engleză) în care compară ce susțin diverse site-uri care vând probiotice cu ce spun studiile clinice.
Ce au descoperit cercetătorii? Că 24 % dintre afirmații erau susținute de dovezi decente, că 20 % nu erau susținute de nimic, iar 56 % erau susținute de dovezi neconvingătoare, fără substanță.
Ce înseamnă asta? Că cel mai probabil ce citești despre beneficiile probioticelor este fals.
La ce ajută probioticele?
Sunt dovezi științifice că 4 afecțiuni pot fi tratate, cu diverse grade de succes, cu probiotice: diareea infecțioasă, enterocolita necrozantă, sindromul intestinului iritabil și diareea asociată folosirii de antibiotice.
Diareea infecțioasă
Diareea infecțioasă este cauzată de rotavirus și este o cauză principală a îngrijirii medicale specializate a copiilor, căci poate duce la deshidratare acută.
O metaanaliză din 2011 a mai multor studii a stabilit că anumite probiotice, administrate în anumite doze, au fost în general eficiente, reducând durata diareei cu o zi. Pentru că eficiența depinde de doza administrată, este greu de reprodus acest succes la nivelul consumatorului obișnuit.
Enterocolita necrozantă
Această afecțiune afectează copiii născuți prematur. Țesutul intestinal se inflamează, ducând la perforarea acestuia și, posibil, la o infecție letală. Probioticele potrivite pot fi eficiente împotriva agenților patogeni și pot genera metaboliți pe care organismul îi produce pentru a semnala diverse pericole. Probioticele pot reduce inflamația și ajuta la reglarea răspunsului imunitar. Dacă nu ești bebeluș născut prematur, atunci probabil că nu ai nevoie de probiotice împotriva enterocolitei.
Sindromul intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil este o afecțiune care se manifestă prin crampe cronice, gaze și scaune lichide. În acest caz dovezile utilității probioticelor sunt mai puțin solide, neexistând un consens cu privire la ce produs este eficient și care nu. Partea bună este că dacă iei anumite produse probiotice, chiar dacă nu te ajută, cel mai probabil nici nu-ți vor face vreun rău.
Diareea asociată administrării de antibiotice
Povestea o știți: atunci când doctorul îți prescrie antibiotice, unul dintre efectele nedorite este acela că antibioticele vor distruge și o parte din bacteriile din intestine. Nu ai ce să faci, căci de aia iei antibiotice: să distrugă bacterii, iar antibioticele nu știu cum să facă diferența dintre cele care trebuie distruse (infecția ta la măsea, de exemplu) și cele care ar fi bine să fie protejate.
În urma luării de antibiotice este posibil, așadar, ca parte din bacteriile necesare proceselor intestinale să fie distruse, iar acest lucru are ca efect apariția diareei, care poate fi periculoasă, în special prin faptul că poate duce la deshidratare severă.
La ce NU ajută probiotice?
Probioticele nu ajută în cazul unei lungi liste de afecțiuni găsite pe diverse site-uri care promovează probioticele, astfel: colita ulcerativă, pouchita, boala Crohn, intoleranța alimentară, tulburările urinare și vaginale, eczeme, obezitatea și alte tulburări ale greutății, tulburări respiratorii și o listă lungă de cancere (inclusiv cel colorectal, de vezică urinară, de ficat, plămân, stomac, sân și col uterin).
Probioticele își pierd proprietățile între producere și consum
Numărul acela de bacterii pe unitate de produs menționat mai sus se referă la numărul de microorganisme din produs la momentul împachetării acestuia de către producător. Dar viața unui probiotic, de la producție la consum, poate fi lungă, căci avem: transport, prezența în stocul magazinului, vânzarea și perioada de așteptare la consumator până-n momentul utilizării efective.
Câte dintre aceste microorganisme mai sunt vii în momentul ingerării probioticului? Mai puține, mult mai puține sau deloc. Este, așadar, o loterie dacă produsul tău mai este eficient sau nu în momentul administrării.
Prin urmare, probioticele au eficiență într-un număr limitat de afecțiuni. Chiar dacă, în principiu, nu sunt nocive, nu vă așteptați la rezultate în cazul unor afecțiuni din afara celor patru, chiar dacă acest lucru este clamat în mesajele de promovare de către diverși producători / comercianți.
Citește și acest articol (eng.) din Nature despre utilizarea probioticelor.
Sursa: Skeptoid
Credit imagine: scientificanimations.com