Obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. Este însoţită de diferite alte boli, care combinate ucid milioane de oameni pe an. Aceste boli includ diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, accidentul vascular cerebral, demenţa şi altele. În discuţiile despre creşterea în greutate şi obezitate, mulţi oameni par să creadă că este implicată doar voinţa. În opinia mea, această idee este ridicolă.

 

 

Sunt de acord că îngrăşarea (sau nu) este un rezultat al comportamentului, în acest caz al comportamentului alimentar. Dacă mâncăm mai mult decât ardem, ne îngrăşăm. Dacă mâncăm mai puţin şi facem exerciţii fizice, slăbim.

Cu toate acestea, comportamentul uman este complex. Este determinat de diverşi factori biologici, cum ar fi genetica, hormonii şi circuitele neuronale. Comportamentul alimentar, ca şi cel sexual şi cel din timpul somnului, este determinat de procesele biologice. Să spunem că un comportament este pur şi simplu o funcţie a voinţei („Puterea voinţei în a lua decizii, a face planuri sau a îndeplini dorinţele”) este mult prea simplist. Nu se iau în considerare toţi ceilalţi factori care determină în cele din urmă ceea ce facem şi când facem. Voinţa celor mai mulţi oameni se prăbuşeşte sub forţa altor semnale, atât interne, cât şi externe.

În acest articol găsiţi 10 factori despre care eu cred că reprezintă principalele cauze ale creşterii în greutate, ale obezităţii şi bolilor metabolice, care nu au de fapt nimic în comun cu voinţa.


1.Genetica


Obezitatea are o puternică componentă genetică. Copiii unor părinţi obezi au mult mai multe şanse să devină şi ei obezi, comparativ cu copiii unor părinţi slabi. Acest lucru nu înseamnă că obezitatea este complet predeterminată, deoarece genele nu sunt săpate în piatră; semnalele trimise genelor noastre pot avea un efect major asupra genelor care sunt sau nu exprimate.

Societăţile non-industriale au devenit obeze rapid când au început să aibă o dietă tipic occidentală. Genele oamenilor nu s-au schimbat, ci mediul şi semnalele trimise genelor. Se pare că există componente genetice care afectează creşterea în greutate. Acest lucru este demonstrat foarte bine de studiile efectuate pe gemenii identici (1).


2. Ingineria junk foods (tr. alimentelor nesănătoase)


Astăzi, alimentele reprezintă ingrediente rafinate amestecate cu o grămadă de produse chimice. Aceste produse sunt fabricate pentru a fi ieftine, a avea un termen de valabilitate mai mare şi ca gustul lor să fie atât de bun încât să nu ne putem opri. Producătorii se asigură astfel că mâncăm mult şi cumpărăm iar şi iar.

Cele mai multe alimente prelucrate din ziua de azi nu seamănă deloc cu adevăratele alimente. Sunt extrem de procesate, folosindu-se bugete masive pentru a le face să aibă un gust foarte bun şi să devenim „dependenţi”.


3. Dependenţa de alimente


Aceste alimente nesănătoase, foarte procesate, determină stimularea puternică a centrului de recompensă din creier (2, 3). Ştiţi cine mai face acest lucru? Consumul de droguri precum alcoolul, cocaina, nicotina şi canabisul. Junk foods pot provoca şi ele dependenţă persoanelor sensibile. Oamenii pierd controlul asupra consumului de alimente, tot aşa cum alcoolicii pierd controlul asupra consumului de alcool. Dependenţa este o problemă complexă, care are o bază biologică ce poate fi foarte greu de depăşit. Când devenim dependenţi de ceva, pierdem libertatea de a alege şi biochimia din creierul nostru începe să ne dirijeze acţiunile.


4. Marketingul agresiv (în special pentru copii)


Companiile junk food sunt foarte agresive. Tactica lor poate fi uneori lipsită de etică, punând pe piaţă produse nesănătoase ca şi cum ar fi alimente sănătoase. Aceste companii fac afirmaţii înşelătoare şi cheltuie sume masive de bani sponsorizând oamenii de ştiinţă şi organizaţiile de sănătate importante pentru a le influenţa cercetările şi liniile directoare. În opinia mea, companiile de junk food sunt chiar mai nocive decât cele producătoare de tutun, pentru că ţinta lor o reprezintă copiii. Aceştia devin obezi, diabetici şi dependenţi de junk food, cu mult înainte de a fi destul de maturi pentru a putea decide în mod conştient cu privire la aceste lucruri.


5. Insulina


Insulina este un hormon foarte important care reglează stocarea energiei, printre alte lucruri. Una dintre funcţiile insulinei este de a le spune celulelor grase să stocheze grăsimea şi să o păstreze pe cea existentă.

Dieta occidentală provoacă multor persoane rezistenţă la insulină (4) ridicând nivelul insulinei în tot organismul şi stocând energia în celulele de grăsime, în loc de a o face disponibilă pentru utilizare.

Cel mai bun mod de a scădea nivelul insulinei este de a reduce carbohidraţii, fapt ce duce la o micşorare automată a aportului de calorii şi la o pierdere în greutate fără efort. Nu este necesară numărarea caloriilor sau a porţiilor (5, 6).


6. Anumite medicamente


Există multe produse farmaceutice ce pot avea ca efect secundar creşterea în greutate. Aici intră medicamentele pentru diabet, antidepresivele, antipsihoticele etc. Aceste medicamente nu provoacă un „deficit de voinţă” – modifică funcţia corpului şi a creierului, stocând selectiv grăsimea în loc de a o arde.


7. Leptina


Un alt hormon foarte important pentru obezitate este leptina. Aceasta este produsă de celulele de grăsime şi trimite semnale către hipotalamus (partea creierului ce controlează aportul de alimente), care spune că am mâncat suficient şi că trebuie să ne oprim. Persoanele obeze au multă grăsime şi multă leptină. Problema este că leptina nu funcţionează aşa cum ar trebui, pentru că dintr-un anumit motiv, creierul devine rezistent la ea (7). Acest lucru se numeşte rezistenţă la insulină şi se crede că este un factor important în patogeneza obezităţii.


8. Disponibilitatea alimentelor


Un factor care a influenţat dramatic talia colectivă a lumii este creşterea masivă a disponibilităţii alimentelor. Produsele alimentare (în special junk foods) sunt acum peste tot. Chiar şi benzinăriile vând alimente, iar comercianţii aşează produsele alimentare tentante, precum bomboanele, în zonele care maximizează şansele de a fi cumpărate.

O altă problemă legată de disponibilitate este aceea că alimentele nesănătoase sunt de multe ori mai ieftine decât alimentele naturale, mai ales în America. Unii oameni, în special cei din zonele sărace, nu au posibilitatea de a cumpăra produse alimentare naturale. Magazinele din aceste zone vând doar sucuri, bomboane şi alimente nesănătoase ambalate. Cum poate fi aceasta o chestiune legată de alegere, când pur şi simplu nu există opţiuni?


9. Zahărul


După mine, zahărul este cel mai rău component al dietei moderne. Motivul este acela că, atunci când este consumat în exces, zahărul modifică hormonii şi biochimia organismului, contribuind la câştigarea în greutate. Zahărul adăugat este jumătate glucoză, jumătate fructoză. Obţinem glucoză din tot felul de alimente, inclusiv amidon, însă majoritatea fructozei este obţinută din zahărul adăugat.

Consumul de fructoză în exces duce la rezistenţa la insulină şi la niveluri ridicate ale insulinei (9, 10). Poate duce la rezistenţă la leptină, cel puţin la şobolani (11). În plus, nu provoacă saţietate, aşa cum o face glucoza (12, 13).

Toate acestea duc la stocarea energiei şi, finalmente, la obezitate.

 


10. Dezinformarea


Oamenii din întreaga lume sunt dezinformaţi referitor la sănătate şi la nutriţie. Cred că principalul motiv este că aceste companii din domeniul alimentar, aşa cum am spus mai sus, sponsorizează oamenii de ştiinţă şi organizaţiile importante de sănătate din toată lumea. De exemplu, Academy of Nutrition and Dietetics (tr. Academia de nutriţie şi dietetică) (cea mai mare organizaţie de nutriţie profesionistă din lume) este puternic sponsorizată de către Coca-Cola, Kellogg’s şi Pepsico. American Diabetes Association este sponsorizată de companiile de medicamente cu milioane de dolari pe an, companii care profită direct de eşecul sfaturilor low-fat. Chiar şi liniile directoare oficiale promovate de guvern par a fi concepute pentru a proteja interesele corporaţiilor în locul sănătăţii oamenilor.

Cum oare să facă oamenii alegerile corecte dacă sunt în mod constant minţiţi de guvern, de organizaţiile de sănătate şi de profesionişti care se presupune că ştiu ce fac?

Ţineţi minte

Nu sugerez că oamenii ar trebui să folosească acest articol ca o scuză pentru a renunţa şi a decide că nu îşi pot controla soarta. Dacă nu există vreo problemă medicală, fiecare om este capabil să îşi controleze greutatea. Se poate. Este nevoie adesea de multă muncă şi de o schimbare radicală a stilului de viaţă, însă mulţi oameni reuşesc, în ciuda greutăţilor.

Scopul acestui acestui articol este mai degrabă de a arăta oamenilor că nu doar „responsabilitatea individuală” este cauza epidemiei de obezitate. Modul în care sunt făcute alimentele şi societatea în care trăim sunt nişte factori importanţi care trebuie modificaţi dacă vrem să se producă o schimbare în bine pe scară globală.

Ideea că totul este cauzat de lipsa de voinţă este exact ceea ce vor companiile din domeniul alimentar să credem, astfel încât să îşi poată continua în pace marketingul lipsit de etică.

 


Traducere de Patricia David după  10-causes-of-weight-gain cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.