13 mituri despre alimentaţie care ne îmbolnăvesc sau ne îngraşă

Alimentaţia este plină de tot felul de nonsensuri. Cele mai grave exemple sunt prezentate aici, dar din păcate, acesta este doar vârful aisbergului. În acest articol veţi găsi un top care conţine 13 minciuni despre alimente, minciuni care ne îmbolnăvesc sau ne îngraşă.

1. Ouăle sunt rele pentru sănătatea ta

Ouăle sunt atât de hrănitoare, încât sunt adesea numite „multivitaminele naturii.” Nutrienţii din ele sunt suficienţi pentru a transforma o singură celulă într-un puişor.

Cu toate acestea, ouăle au fost blamate în trecut, deoarece conţin o cantitate mare de colesterol, despre care se credea că măreşte riscul de boli cardiace. Adevărul este că, deşi au un nivel ridicat de colesterol, ouăle nu cresc colesterolul rău din sânge. De fapt, ele ridică în special nivelul colesterolului „bun”.

În ciuda tuturor avertismentelor despre ouă din ultimele decenii, studiile arată că acestea nu sunt asociate cu bolile de inimă. Ouăle sunt o mâncare perfectă pentru oameni. Conţin proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale şi antioxidanţi unici care protejează ochii. Sunt de asemenea, o excelentă sursă de colină, o substanţă nutritivă care este foarte importantă pentru sănătatea creierului şi pe care aproximativ 90% din populaţie nu o primeşte în cantitate suficientă.

Deşi au un „conţinut ridicat de grăsimi”, să mănânci ouă la micul dejun este dovedit că produce o scădere în greutate semnificativă faţă de un mic dejun cu covrigi.

Concluzie: ouăle sunt printre alimentele cele mai nutritive de pe planetă şi nu cresc riscul bolilor cardiace. Dacă mănânci ouă la micul dejun, scazi în greutate.

2. O calorie este o calorie

Se spune adesea că singurul lucru care contează pentru pierderea în greutate este „calorii intră, calorii ies”. Adevărul este că şi caloriile sunt importante… dar şi tipurile de alimente pe care le mâncăm sunt la fel de importante.

Aceasta deoarece diferite alimente trec prin diferite căi metabolice din organism.

În plus, alimentele pe care le consumăm pot avea un impact direct asupra hormonilor care reglează când şi cât mâncăm, precum şi ce cantitate de calorii ardem.

Iată două exemple pentru care o calorie nu este o calorie:
• Proteinele: consumul de proteine poate stimula metabolismul şi reduce pofta de mâncare comparativ cu aceeaşi cantitate de calorii din grăsimi şi carbohidraţi. Poate creşte de asemenea masa musculară, care arde calorii tot timpul.
• Fructoza vs. glucoza: fructoza poate stimula pofta de mâncare, comparativ cu acelaşi număr de calorii din glucoză.

Chiar dacă sunt importante caloriile, să spunem că doar ele contează atunci când vine vorba de greutate (sau despre sănătate), este complet greşit.

Concluzie: toate caloriile nu sunt create egal. Diferite alimente trec prin diferite căi metabolice şi au efecte diferite asupra stării de foame, hormonilor şi sănătăţii.

3. Grăsimile saturate nu sunt sănătoase

De mai multe decenii, oamenii au crezut că mâncând grăsimi saturate creşte riscul bolilor de inimă. De fapt, această idee a fost piatra de temelie a principalelor recomandări nutriţionale. Cu toate acestea, studiile publicate în ultimele decenii dovedesc faptul că grăsimile saturate sunt complet inofensive. Un studiu publicat în 2010, a analizat datele de la un total de 21 de studii care au inclus 347.747 persoane. Ei nu au descoperit nicio asociere între consumul de grăsimi saturate şi bolile de inimă.

Multe alte studii confirmă aceste descoperiri… grăsimile saturate chiar nu au nimic de-a face cu bolile cardiace. „Războiul” privitor la grăsimi s-a bazat pe o teorie nefondată, care a devenit într-un fel, foarte cunoscută. Adevărul este că grăsimile saturate cresc nivelul HDL - colesterolul („bun”). De asemenea, schimbă colesterolul LDL de la mic, la LDL dens (foarte, foarte rău), la LDL mare, care este benign. Nu este literalmente niciun motiv să ne temem de unt, carne sau ulei de nucă de cocos… aceste alimente sunt perfect sănătoase!

Concluzie: noi studii arată că grăsimile saturate nu cresc riscul de boli cardiovasculare. Cresc colesterolul „bun” şi schimbă colesterolul „rău” într-un subtip benign.

4. Nu este sănătos să mănânci multe proteine

Mulţi oameni cred că dacă mănânci multe proteine, oasele pot fi afectate.

Deşi este adevărat că nivelul crescut al proteinelor poate ridica nivelul eliminării calciului din oase pe termen scurt, studii îndelungate au arătat exact efectul opus.

De fapt, consumul crescut de proteine este în mod constant asociat cu îmbunătăţirea densităţii osoase şi cu diminuarea riscului de fracturi la persoanele în vârstă. Acesta este un exemplu că urmând orbeşte sfaturile nutriţiei convenţionale, vom avea ca rezultat exact opusul.

Un alt mit  este acela că proteinele cresc efortul rinichilor şi contribuie la insuficienţa renală. Realitatea este însă puţin mai complexă. Este adevărat că persoanele ce suferă de boli de rinichi ar trebui să reducă consumul de proteine, însă studiile efectuate pe persoane sănătoase demonstrează că proteinele nu sunt dăunătoare. La acestea din urmă, proteinele reduc de fapt doi dintre principalii factori de risc pentru bolile de rinichi… care sunt diabetul şi hipertensiunea arterială.

O dietă bogată în proteine are multe beneficii, inclusiv creşterea masei musculare, reducerea ţesutului adipos şi un risc mai mic de a ne îmbolnăvi de boli cardiovasculare.

Concluzie: studiile arată că proteinele au efecte pozitive aspra sănătăţii oaselor pe termen lung şi nu cresc riscul de boli de rinichi la persoanele sănătoase. O dietă bogată în proteine are multe beneficii pentru sănătate.

5. Toată lumea ar trebui să consume grâu integral, „sănătos pentru inimă”

Considerat în mod greşit un aliment sănătos, dovezile au arătat că grâul poate contribui la diferite probleme de sănătate. Da… inclusiv grâul „sănătos pentru inimă”.

Grâul este cea mai importantă sursă de gluten din alimentaţie. Noile studii demonstrează că un procent semnificativ al populaţiei poate fi sensibil la gluten. În cazul persoanelor sensibile, glutenul poate contribui la diferite simptome, cum ar fi: probleme digestive, dureri, balonare, oboseală şi poate deteriora mucoasa intestinală.

Există de asemenea, unele studii care asociază glutenul cu diferite tulburări cerebrale, inclusiv schizofrenia, autismul şi ataxia cerebeloasă.

Însă nu este vorba doar de atât… printr-un studiu controlat efectuat pe oameni, s-a arătat că grâul integral creşte factorii de risc pentru bolile cardiovasculare în mai puţin de 12 săptămâni. Chiar dacă grâul integral este „mai puţin nesănătos” decât cel rafinat, cea mai bună soluţie ar fi să nu consumăm grâu deloc.

Concluzie: grâul este cea mai importantă sursă de gluten din alimentaţie. Multe studii arată că grâul, inclusiv cel integral, poate contribui la diferite probleme de sănătate.

6. Cafeaua nu este bună pentru tine

Cafeaua a dobândit o reputaţie proastă în trecut. Este adevărat că aceasta poate ridica într-o oarecare măsură tensiunea arterială pe termen scurt. Însă studii îndelungate au arătat că ea poate de fapt să reducă factorii de risc pentru unele boli grave.

Băutorii de cafea:
• Prezintă un risc scăzut cu până la 67% pentru diabetul zaharat de tip II
• Au un risc mult mai mic de a se îmbolnăvi de Alzheimer sau Parkinson.
• Prezintă un risc de până la 80% mai scăzut pentru bolile de ficat, cum ar fi ciroza.

Cofeina ajută, de asemenea, la mobilizarea acizilor graşi din ţesutul adipos, stimulează metabolismul şi creşte performanţa cu o medie de 11-12%.
Multe studii au examinat efectele cofeinei asupra creierului, demonstrând că poate îmbunătăţi starea de spirit, memoria, timpul de reacţie, vigilenţa şi funcţiile cerebrale.

Poţi fi surprins să afli despre cafea că are mulţi antioxidanţi. De fapt, este principala sursă de antioxdanţi din alimentaţia modernă, devansând atât fructele, cât şi legumele, împreună.

Dacă eşti sensibil la cofeină sau îţi perturbă somnul, atunci şi ceaiul verde are multe beneficii pentru sănătate ca şi cafeaua, dar are o cantitate mai mică de cofeină.

Concluzie: cafeaua conţine o mare cantitate de antioxidanţi. Studiile arată că băutorii de cafea prezintă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de multe boli grave.

7. Carnea nu este bună pentru tine

Să pui noile probleme de sănătate pe seama vechilor alimente, nu a avut niciodată sens pentru mine.

Un exemplu ar fi carnea… pe care oamenii au consumat-o pe tot parcursul evoluţiei lor, de milioane de ani. Dintr-un motiv foarte ciudat, mulţi oameni dau acum vina pe carne pentru boli cum ar fi diabetul zaharat de tip II şi bolile de inimă, care sunt relativ noi. Acest lucru nu prea are sens, iar studiile nu îl susţin.

Deşi este adevărat ce se spune despre carnea procesată, ca fiind asociată cu mai multe boli, acest lucru nu este valabil şi pentru carnea roşie neprocesată. Un studiu extins din anul 2010 care a analizat datele de la 20 de studii cu un total de 1.218.380 de persoane, a demonstrat neasocierea cărnii roşii neprocesate cu bolile cardiovasculare sau cu diabetul zaharat de tip II. Alte studii care includ sute sau mii de persoane sunt de acord cu această concluzie… carnea procesată este dăunătoare, dar cea roşie neprocesată este inofensivă.

Chiar dacă unele studii observaţionale au găsit o legătură între consumul de carne şi cancer, totuşi efectele sunt slabe şi inconsistente. Dacă există într-adevăr o asociere între carnea roşie şi cancer (ceea ce nu s-a dovedit), atunci se datorează gătirii excesive şi nu cărnii în sine. De aceea, este important să evităm arderea cărnii.

De asemenea, să nu uităm că aceasta este foarte hrănitoare. Este plină de vitamine, minerale, proteine de calitate, grăsimi sănătoase şi diverse substanţe nutritive mai puţin cunoscute, care sunt importante pentru organism şi creier.

Concluzie: studiile demonstrează că, în ceea ce priveşte carnea roşie neprocesată, aceasta nu creşte riscul de boli cardiovasculare sau diabet. Există o foarte slabă legătură cu cancerul, dar este cauzată cel mai probabil de o gătire excesivă şi nu de carnea în sine.

8. Cea mai sănătoasă dietă este cea cu puţine grăsimi şi mulţi carbohidraţi (low-fat, high carb diet)

Încă din anul 1977, autorităţile din domeniul sănătăţii au informat oamenii că este mai bine să aibă o dietă low-fat în locul uneia high-carb. Acest lucru s-a bazat iniţial pe deciziile politice şi pe studiile de o calitate îndoielnică, ce au fost de atunci complet demitizate.

Un fapt interesant, obezitatea a apărut aproximativ concomitent cu ghidul dietei low-carb. De atunci, studii extinse au examinat efectele sănătoase ale dietei low-fat.

În The Women’s Health Initiative, cel mai important studiu asupra alimentaţiei realizat vreodată, 48.835 femei au fost alese pentru a ţine o dietă low-fat sau una standard western. După o perioadă de studiu de 7,5 ani, grupul ce ţinea dieta low-fat cântărea doar cu 0,4 kg. mai puţin şi nu a existat nicio diminuare a incidenţei bolilor cardiovasculare sau a cancerului. Alte studii sunt de acord cu aceste descoperiri… această dietă este foarte ineficientă.

Deşi poate avea efect pentru persoanele sănătoase şi active… pentru cele ce suferă de obezitate, de sindrom metabolic sau diabet, dieta low-fat poate fi dăunătoare.

Concluzie: dieta low-fat, high-carb recomandată de către organizaţiile pentru nutriţie, este un adevărat eşec şi s-a dovedit în mod repetat că nu este eficientă. 

9. Seminţele şi uleiurile vegetale rafinate sunt sănătoase

Unele studii arată că grăsimile polinesaturate reduc riscul bolilor de inimă. Din acest motiv, mulţi au recomandat creşterea consumului de uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de soia, uleiul de floarea-soarelui şi cel de porumb.

Este important să realizăm că există diferite tipuri de grăsimi polinesaturate, în special Omega-3 şi Omega-6. În timp ce obţinem Omega-3 din peşte şi animale ierbivore, principalele surse de acizi graşi Omega-6 sunt seminţele şi uleiurile vegetale rafinate. De fapt… avem nevoie de Omega-3 şi Omega-6 într-un anumit echilibru. Majoritatea oamenilor mănâncă prea puţin Omega-3 şi mult prea mult Omega-6.

Studiile arată că excesul de acizi graşi Omega-6 poate creşte inflamaţia (articulaţiilor) în organism, care se ştie că joacă un rol de cauzalitate în multe boli grave.

Lucrul cel mai important, consumul de seminţe şi uleiuri vegetale este asociat cu riscul semnificativ crescut al bolilor de inimă… cel mai mare criminal din lume.

Dacă vrei să micşorezi riscul de a te îmbolnăvi, consumă Omega-3, dar evită uleiurile vegetale rafinate.

Este important să se ţină cont de faptul că acest lucru nu se aplică la alte uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de nucă de cocos şi uleiul de măsline, care sunt sărace în Omega-6 şi foarte sănătoase.

Concluzie: consumul excesiv de seminţe şi uleiuri vegetale rafinate poate creşte inflamaţia (articulaţiilor) în organism şi riscul de boli cardiovasculare.

10. Dietele sărace în carbohidraţi (low-carb) sunt ineficiente şi total dăunătoare

Dietele low-carb sunt populare de mai multe decenii.

Deoarece sunt bogate în grăsimi, au fost condamnate de către nutriţionişti şi mass-media. Aceştia au susţinut în mod repetat că astfel de diete „nu sunt demonstrate” şi de-a dreptul periculoase. Totuşi, începând din anul 2002, peste 20 de studii clinice randomizate controlate au examinat efectele dietelor low-carb în diferite aspecte ale sănătăţii.

Aproape fiecare dintre aceste studii sunt de acord că:
a) Dietele low-carb duc la scăderi semnificative ale tensiunii arteriale.
b) Dietele low-carb în care oamenilor le este permis să mănânce cât doresc, duc la o scădere mai mare în greutate decât dietele low-fat, care restricţionează caloriile.
c) Dietele low-carb cresc colesterolul HDL („bun”) şi scad trigliceridele mai mult decât dietele low-fat.
d) Dietele low-carb schimbă modelul de colesterol LDL („rău”) de la mic, la LDL dens („foarte rău”), la LDL mare – care este benign.
e) Dietele low-carb au efecte pozitive asupra diabetului zaharat de tip II, scad zahărul din sânge şi reduc nevoia de medicamente.
f) Dietele low-carb par a fi mai uşor de ţinut decât cele low-fat, probabil pentru că oamenii nu trebuie să-şi restricţioneze caloriile şi să aibă o senzaţie continuă de foame.

Deşi dietele low-carb sunt inutile pentru oamenii sănătoşi şi activi, studiile arată că acestea sunt extrem de folositoare împotriva obezităţii, sindromului metabolic şi diabetului zaharat de tip II... care sunt unele dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume.

În ciuda acestor rezultate, mulţi experţi care se presupune că ne protejează interesele, au îndrăzneala de a susţine că dietele low-carb sunt periculoase şi continuă să pledeze pentru dietele low-fat, care fac mai mult rău decât bine.

Concluzie: dietele low-carb sunt cel mai uşor, sănătos şi eficient mod de a pierde în greutate şi de a înlătura bolile metabolice. Putem spune că este demonstrat ştiinţific.

11. Toată lumea ar trebui să reducă sodiul

Autorităţile din domeniul sănătăţii ne spun mereu să reducem consumul de sodiu din alimentaţie pentru a scădea tensiunea arterială. În timp ce majoritatea oamenilor consumă aproximativ 3400 mg. de sodiu pe zi, suntem sfătuiţi să micşorăm cantitatea de sodiu la 1500-2300 mg. pe zi (aproximativ ¾ până la 1 linguriţă de sare).

Este adevărat că reducerea consumului de sodiu poate determina scăderea uşoară a tensiunii arteriale, mai ales la persoanele care au tensiune arterială incipientă. Este important să reţinem că tensiunea arterială în sine, nu omoară direct pe nimeni. Este un factor de risc, nu neapărat o cauză a bolii.

Multe studii au analizat dacă restricţia de sodiu are vreun efect asupra bolilor cardiovasculare sau asupra riscului de deces. Aceste studii nu au găsit niciun efect... nici chiar la persoanele cu tensiune arterială ridicată.

Alte studii arată că prea puţin sodiu poate fi de asemenea dăunător, ducând la efecte adverse ca rezistenţa la insulină, un nivel crescut al colesterolului LDL şi trigliceridelor, ca şi la riscul crescut de deces pentru cei ce suferă de diabet zaharat de tip II.

În general, nu există dovezi că oamenii sănătoşi trebuie să diminueze consumul de sodiu.

Concluzie: deşi scăderea consumului de sodiu poate reduce tensiunea arterială, acest lucru nu are ca efect îmbunătăţirea sănătăţii.  

12. Zahărul nu este benefic, deoarece conţine calorii „goale”

Mulţi cred că zahărul este nesănătos deoarece conţine calorii „goale”. Acest lucru este adevărat… zahărul are multe calorii, fără substanţe nutritive esenţiale. Dar acesta este doar vârful aisbergului. Zahărul, mai ales datorită conţinutului ridicat de fructoză, poate avea efecte adverse grave asupra metabolismului şi determină o creştere rapidă în greutate şi boli metabolice.

Atunci când consumăm cantităţi mari de fructoză, aceasta se transformă în grăsime în ficat şi este expediată sub formă de particule VLDL sau se depune în ficat provocând boli ale ficatului gras non-alcoolic.

Studii efectuate pe oameni arată că excesul de fructoză duce la rezistenţă la insulină, nivel ridicat al zahărului în sânge, al trigliceridelor, al colesterolului LDL mic şi dens şi al obezităţii abdominale în doar 10 săptămâni.

Fructoza, de asemenea, nu scade hormonul foamei, ghrelin, şi nu afectează senzaţia de saţietate din creier în acelaşi mod ca şi glucoza. În acest fel, zahărul determină o acţiune biochimică în creier, pentru a mânca mai mult şi a ne îngrăşa. Acest lucru se aplică pentru fructoza din zaharuri adăugate, nu pentru zaharurile ce se găsesc în mod natural în fructe. Dacă este consumat în exces, zahărul este asociat cu multe boli, inclusiv obezitatea, boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip II şi chiar cancer.

Zahărul este probabil cel mai rău aliment din alimentaţia modernă.

Concluzie: efectele nocive ale consumului excesiv de zahăr trec dincolo de caloriile „goale”. Zahărul poate avea efecte adverse severe asupra metabolismului, efecte ce duc la creşterea în greutate şi la multe boli grave.

13. Grăsimea te îngraşă

Ar părea logic ca mâncând grăsimi să ne îngrăşăm. De fapt, ceea ce îi face pe oameni moi şi pufoşi este grăsimea. De aceea, mâncând mai multe grăsimi, ar trebui să fim mai graşi.

Însă se pare că nu este atât de simplu. În ciuda faptului că grăsimea are mai multe calorii per gram decât proteinele sau carbohidraţii, dietele bogate în grăsimi nu îngraşă oamenii. Acest lucru depinde doar de context. O dietă care este bogată în carbohidraţi şi grăsimi te va îngrăşa, dar nu din cauza grăsimilor. De fapt, studiile arată că dietele bogate în grăsimi (dar sărace în carbohidraţi) duc la o scădere în greutate mult mai mare decât dietele sărace în grăsimi.

Altceva?
Din păcate, acesta este doar vârful aisbergului. Simţiţi-vă liberi să lăsaţi un comentariu, dacă doriţi să-l adăugaţi la listă!