Vechii maya şi aztecii din Americi consumau ciocolată. Aceştia beau cacao sau apă în care fuseseră scufundate boabe de cacao, la fel cum bem noi astăzi ciocolată caldă. Cu toate acestea, cacaua lor era destul de amară şi avea şi ardei iute în ea.
Istoria ciocolatei
Pentru aceia dintre noi care îşi strâng bomboanele de ciocolată, este uşor de înţeles de ce populaţiile maya şi aztecii foloseau boabele de cacao ca şi monedă. Imaginaţi-vă cum ar fi să folosiţi bomboane în loc de monede!
Cum s-a răspândit ciocolata în întreaga lume? În 1502, în timpul celei de a patra şi ultima călătorie a sa în Lumea Noua, Cristofor Columb a ajuns pe un canoe care transporta produse agricole, inclusiv boabele de cacao. El a profitat de conţinutul canoei şi a adus cacaoa înapoi în Spania. Ciocolata nu a devenit populară pentru mai mulţi ani în Europa, dar decenii mai târziu, spaniolii au adăugat zahăr la cacao, iar restul, cum se spune, este istorie. Curând ciocolata a devenit băutura preferată la curţile regale din Europa. Se credea că ciocolata ar putea vindeca orice boală.
Aţi văzut vreodată o boabă de cacao? Aceste boabe cresc pe un copac numit Theobroma cacao. Arborele de cacao este polenizat de o specie de musculiţe şi este cultivat doar la 10-20 grade latitudine de Ecuator. Aceste regiuni includ Africa de Vest, America Centrală, părţi din America de Sud, precum şi Insulele Caraibe. Boabele, care cresc în păstăile fructului acelui copac, sunt, în general, recoltate de două ori pe an. Fiecare păstaie este de aproximativ mărimea unei mâini şi conţine 20-50 de boabe. Păstăile devin de un galben strălucitor, portocaliu sau roşu la maturitate. Boabele sunt uscate, iar apoi partea centrală este îndepărtată cu mâna şi se lasă să fermenteze. După ce boabele se usucă din nou, acestea sunt vândute. Producătorul de ciocolată trebuie să separe boabele de orice alte resturi, să scoată coaja tare de la exterior şi să piseze partea din centru a boabelor.
Ciocolată, ciocolată pretutindeni
Batoane de ciocolată, ciocolată cu mentă, negrese, trufe, prăjituri, ciocolată cu lapte - dacă are ciocolată în ea, atunci o mâncăm. Caldă, rece, solidă, cremă lichidă, pusă peste îngheţată ... chiar şi peste carne?! Da, un sos mexican numit "mole" foloseşte ciocolata neîndulcită într-un sos care se serveşte peste carne. Ciocolata are un gust versatil. Ciocolata a fost acuzată pentru acnee şi carii dentare, dar studiile au dezvăluit că aceasta este nevinovată de aceste rele. Asta ar trebui să fi făcut ca o mulţime de oameni la nivel mondial să respire uşuraţi: industria ciocolatei vinde ciocolată în valoare de cinci miliarde de dolari în fiecare an, numai în SUA. SUA este doar pe locul opt în lume la consumul de ciocolată. Elveţia, ai cărei cetăţeni mănâncă în valoare de mai mult de 21 de lire sterline pe persoană în fiecare an, este lider mondial în consumul de ciocolată.
Apetitul pentru ciocolată
De ce râvnim la ciocolată? Există momente când nimic altceva nu are un gust la fel de bun ca ciocolata. Există momente când nu vrei nimic altceva. Nimic altceva nu i-ar putea lua locul. Există chiar şi un nume pentru cineva care tânjeşte după ciocolată: un ciocoholic. E aproape ca o pornire incontrolabilă.
Unii oameni de ştiinţă se întrebă de ce în SUA, în medie, o persoană mănâncă ciocolată în valoare de 11 lire sterline în fiecare an. Ei au decis să analizeze conţinutul ciocolatei pentru a afla modul în care aceşti compuşi ar putea afecta creierul nostru şi, astfel, stările noastre. Aşa cum cafeina pare să învioreze oamenii, ciocolata pare să ne facă să ne simţim fericiţi.
Ciocolata conţine aproximativ 380 de substanţe chimice cunoscute, deci nu e de mirare că e greu să ne dăm seama de ce ciocolata este un astfel de tratament favorit. Şi cine poate spune că e doar unul sau două lucruri în ciocolată care ne determină să ne simţim fericiţi? Multe dintre substanţele chimice din ciocolată se găsesc şi în alte alimente, dar noi nu cumpărăm banane în formă de inimă pentru a-i arăta cuiva special că ne pasă de el/ea. Poate fi o combinaţie chimică unică, care îi oferă ciocolatei avantajul în faţa vaniliei, fructelor de pădure şi caramelului. Deşi s-a spus că ciocolata îmbunătăţeşte starea de spirit, ea conţine, de asemenea, grăsimi săturate şi zahăr, aşa că nu exageraţi - nu e cea mai sănătoasă mâncare. Şi ţineţi ciocolata departe de Spot! Două uncii de ciocolată (aproximativ 57 de grame) pot fi letale pentru un câine, pentru că el nu poate digera un compus al ciocolatei numit teobromină. Ciocolata poate face ca, de asemenea, unii copii mici să se îmbolnăvească, din acelaşi motiv.
Ciocolata şi sistemul nervos
Adam Drewnowski de la Universitatea din Michigan a cercetat dacă ciocolata declanşează producerea de opioide. Opioidele sunt substanţe chimice, cum ar fi cele găsite în opiu, care produc un sentiment de bunăstare (euforie). Drewnowski a constatat că mâncatul de ciocolată determină creierului să producă opiacee naturale, care atenuează durerea şi dezvoltă un sentiment de bunăstare. În cazul în care receptorii din creier care semnalau prezenţa de opiacee au fost blocaţi, pofta de ciocolată a scăzut. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat dacă acest lucru a fost cauzat de cantitatea ridicată de grăsimi sau de conţinutul de zahăr din bomboanele de ciocolată.
Cercetătorii de la Institutul de Neuroştiinţe din San Diego, Emmanuelle diTomaso (acum la Universitatea Harvard) şi Daniele Piomelli (acum la Universitatea din California, Irvine) s-au uitat la componentele chimice ale ciocolatei. Ei au descoperit trei substanţe în ciocolată care “ar putea acţiona ca receptorii canabinoizi, fie direct (prin activarea receptorilor canabinoizi), fie indirect (prin creşterea nivelului de anandamide)". Ce înseamnă toate aceste cuvinte mari? Un pic de informaţii de bază ar putea ajuta la înţelegerea lor.
Un receptor este o structură pe suprafaţa unei celule care interacţionează cu anumite substanţe chimice. Receptorii au forme diferite şi, astfel, interacţionează cu molecule specifice. diTomaso descrie această interacţiune astfel: "compusul activ se va bloca la proteine şi va declanşa o reacţie în interiorul celulei". Canabinoidele sunt substanţe care se comportă precum canabisul, cunoscut, de asemenea, sub numele de marijuana. Chimicalele active din marijuana sunt numite tetrahidrocanabinol (THC) şi există receptori în creier care se leagă de THC. Când THC se fixează de aceşti receptori, persoana se simte "puternică". Anandamidele sunt lipide care se găsesc în mod normal în creier, se pot fixa de aceiaşi receptori ca THC-ul şi, astfel, produc un efect similar cu "a fi puternic".
Afectează ciocolata creierul în acelaşi mod în care o face şi marijuana? Sunt produse chimice în ciocolată care se comportă precum THC, rezultate din producţia de dopamină, un neurotransmiţător. Cu toate acestea, nu există niciun THC în ciocolată, aşadar nu se încalcă legea prin consumul de ciocolată. Unul dintre compuşii din ciocolată este anandamida, care este deja produsă în creierul tău. Dacă anandamida este deja în creierul tău, atunci de ce nu te simţi fericit tot timpul? Ei bine, anandamida este descompusă rapid, aşa că nu rămâne mult timp în creierul tău pentru a te face să zâmbeşti. Dar ciocolata poate extinde sentimentele de bunăstare. Cercetarea lui Piomelli indică faptul că există două substanţe chimice în ciocolată care inhibă descompunerea naturală a anandamidei. Acest lucru poate fi un motiv pentru care ne place să mâncăm ciocolată! Iar ciocolata neagră conţine mai mulţi astfel de compuşi decât ciocolata cu lapte.
Mâncând un baton de ciocolată nu vei începe să te simţi "ameţit" sau "puternic". Acest lucru se poate întâmpla deoarece anandamidele şi cei doi compuşi care îi sporesc efectul sunt de scurtă durată şi localizaţi în creier. THC activează mulţi receptori în interiorul creierului, deci are un efect mult mai mare. Efectul ciocolatei este limitat, deoarece anandamidele nu sunt prezente peste tot în creier. Oamenii de ştiinţă se îndoiesc că anandamidele şi alte substanţe chimice din ciocolată au un efect mare, pentru că acestea sunt prezente numai în cantităţi mici. Christian Felder de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală estimează că o persoană de 130 de kilograme ar trebui să mănânce 25 de livre de ciocolată la un moment dat pentru a obţine un efect similar cu cel dat de marijuana. De asemenea, pentru că aceşti compuşi sunt mâncaţi, este dificil să se determine cât de mult din aceştia intră în fluxul sanguin şi ajunge, de fapt, la creier.
S-ar putea să existe, de asemenea, şi alte explicaţii pentru sentimentele provocate de ciocolată şi acestea se poate să nu aibă nimic de-a face cu canabinoidele, anandamidele sau cu receptorii. Există multe alte componente în ciocolată, care pot juca un rol în popularitatea acestuia. Consumul de ciocolată poate fi plăcut, din cauza unei interacţiuni unice între câteva dintre componentele sale.
Ciocolata conţine, de asemenea, feniletilamină, o substanţă chimică legată de consumul de amfetamine. Precum amfetaminele, această substanţă chimică face ca presiunea sângelui şi nivelul zahărului din sânge să crească, rezultând într-un sentiment de vigilenţă şi mulţumire. Feniletilamina a fost numită "drogul dragostei" deoarece accelerează pulsul, ca şi în cazul în care sunteţi îndrăgostit. Cafeina din ciocolată poate provoca, de asemenea, sentimente de vigilenţă şi bătăi puternice ale inimii. Alte stimulente din ciocolată includ teobromina şi metilxantina. Aceste rude ale cofeinei sunt mai slabe decât cofeina - ar trebui să mănânci mai mult de 12 batoane de Hershey pentru a obţine o cantitate de cofeină egală cu cea dintr-o cană de cafea. Toate aceste stimulente cresc activitatea neurotransmiţătorilor din creier.
Oricare ar fi motivul adevărat pentru popularitatea ciocolatei, oamenii de ştiinţă vor continua să investigheze misterele dulci de cacao. Între timp, ia un baton pentru tine şi o cutie pentru jumătatea ta.
Viaţa este mai dulce cu ciocolată.
Traducere realizată de Ana Spătaru după Discovering the Sweet Mysteries of Chocolate, cu acordul editorului.
