Cu cât aflăm mai multe despre regnul animal, cu atât oamenii par mai puțin unici. Dar, din câte știm, niciun alt animal de pe Pământ nu leșină de spaimă ca noi. Și întrebarea e, desigur: ce așa special cu noi? De ce leșinăm? Care este mecanismul biologic?
La fel cu multe alte animale, atunci când simțim că suntem în pericol sau experimentăm o emoție puternică, tensiunea arterială crește, transmițând rapid sângele către creier și crescând vigilența.
Dar, la oameni, odată ce amenințarea a trecut, uneori are loc o scădere a tensiunii arteriale și se reduce aportul de sânge către creier, ceea ce duce la pierderea de scurtă durată a conștiinței. Altfel spus, leșinăm.
De ce își pierde omul conștiința, leșinând? Răspunsul are la bază o combinație unică de două trăsături: o poziție verticală și un creier mare.
A petrece cea mai mare parte a timpului în poziție verticală, cu creierul deasupra inimii, înseamnă că sângele trebuie să „învingă” gravitația pentru a ajunge la creier.
Cu cât creierul unui animal este mai mare, cu atât are nevoie de mai mult sânge. La fiecare bătaie a inimii, arterele transportă aproximativ 20-25% din sânge către creier, unde miliarde de celule folosesc aproximativ 20% din totalul oxigenului disponibil.
De aceea o ușoară scădere a tensiunii arteriale poate întrerupe fluxul de sânge către creierul nostru, în timp ce chiar și o scădere semnificativă a tensiunii arteriale la alte animale nu le va împiedica creierul să obțină suficient sânge pentru a continua să alerge sau să sară.
Combinația noastră unică de trăsături înseamnă că o simplă sperietură sau pur și simplu vederea sângelui poate provoca scăderea tensiunii arteriale până la un nivel care ne face să pierdem controlu și să... cădem.
Vestea bună este că căderea ne aduce capul și inima la același nivel, permițând sângelui să ajungă rapid din nou la creierul nostru.
Vestea proastă este că leșinul poate duce și la răniri uneori grave, fiind responsabile pentru aproximativ un milion de vizite la spital în fiecare an la nivel mondial.
Dar, pe de altă parte, poziția verticală și creierul mare sunt aceleași trăsături care ne-au permis și să prosperăm și să ne răspândim pe tot globul...
→ O întrebare la fel de interesantă, neacoperită de videoclip este următoarea: are vreo utilitate din punct de vedere evolutiv leșinul? Pentru că, altfel, de nu a „inventat” organismul uman un mecanism care să evite leșinul? Am scris un articol acum câteva luni pe acest subiect, pe care vă invit să-l citiți: De ce leşinăm când vedem sânge?
Textul articolului reprezintă adaptarea textului din videoclip.
