Ce sunt nitraţii? Ionul nitrat (azotat) este alcătuit din oxigen şi nitrogen (azot) şi se găseşte în mod natural în pământ, unde serveşte ca sursă de azot plantelor, fiind necesar creşterii acestora. Azotul, potasiul şi fosforul sunt cele trei minerale ce sunt esenţiale dezvoltării plantelor.
Azotaţii sunt o parte importantă a ciclului azotului în natură, apărând atât ca rezultat al descompunerii de către microbi a resturilor de materie animală şi vegetală aflate în putrefacţie, cât şi a oxidării de către bacteriile aflate în rădăcinile legumelor a azotului din aer.
Pe măsură ce plantele cresc, utilizează toate resursele de azot din sol, ce trebuie apoi reînnoite, în general prin intermediul fertilizatorilor precum nitratul de amoniu. Nitraţii sunt foarte solubili în apă şi pot reprezenta o problemă dacă pătrund în apele subterane într-o cantitate prea mare.
Methemoglobinemia, cunoscută mai mult sub numele de “boala albastră” este o boală ce afectează de regulă bebeluşii cu vârste mai mici de şase luni şi este provocată de excesul de azotaţi din apa potabilă. Bacteriile din stomacul bebeluşului reduc nitraţii în nitriţii, care la rândul lor reacţionează cu hemoglobina, molecula transportoare de oxigen din sânge. Rezultatul este formarea metemoglobinei, care nu transportă oxigenul în mod eficient, conducând la insuficienţă de oxigen.
Această problemă nu apare la adulţi, deoarece aciditatea ridicată a stomacului acestora limitează dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor reducătoare de azotaţi. Saliva conţine şi ea bacterii ce pot transforma azotaţii în nitriţi, dar nu într-o cantitate suficientă pentru a afecta transportul oxigenului. Au existat îngrijorări în legătură cu faptul că se formează totuşi cantităţi suficiente de nitriţi pentru ca reacţiona cu aminele ce se găsesc în mod natural în alimente, ceea ce duce la formarea de nitrozoamine, substanţe cancerigene. Însă studiile asupra oamenilor expuşi la niveluri ridicate de nitrat nu au indicat un risc mărit de îmbolnăvire. Din contră, azotaţii ar putea chiar conferi protecţie împotriva bolilor la inimă.
Legumele cu frunze, precum spanacul, salata şi sfecla sunt bogate în azotaţi, iar consumul acestora ar putea reprezenta secretul dietei mediteraneene, consistentă cu menţinerea sănătoasă a inimii. Cel puţin aşa sugerează nişte cercetări preliminare de la Colegiul de Medicină „Albert Einstein" din New York. Doctorul David Lefer şi colegii săi au emis o teorie conform căreia nitriţii din sânge ar putea reprezenta o sursă de oxid de azot, substanţă chimică ce dilatează vasele de sânge şi îmbunătăţeşte circulaţia, ceea ce este vital după atacurile de cord. Nitriţii se pot obţine din azotaţi, aşadar cercetătorii şi-au testat ipoteză dându-le unor şobolani apă cu azotaţi sau nitriţi şi simulând după aceea un atac de cord prin oprirea temporară a curgerii sângelui către inimă.
Rezultatele au fost impresionante. Efectul asupra muşchiului inimii a fost cu 48% mai redus la şoarecii ce consumaseră apă cu azotaţi sau nitriţi decât în cazul celorlalţi. Este interesant de observat că dieta mediteraneană cuprinde o cantitate de 100 de ori mai mare decât dieta obişnuită din America. Lefer admite că studiul nu demonstrează direct efectul protector al azotaţilor sau nitriţilor la oameni, dar sugerează că un consum sănătos de legume bogate în nitraţi ar putea face diferenţa dintre un atac de cord uşor şi unul grav sau mortal. De vreme ce nitriţii se acumulează şi în creier, ar putea diminua şi efectele unui atac cerebral. Aşadar, Popeye avea probabil o inimă destul de sănătoasă...
Traducere de Anca Negulescu după blogs.mcgill.ca cu acordul editorului
