Există o perioadă din viaţa noastră când hematiile au nucleu. Când e acea perioadă? Ştiaţi că urina nou-născutului este mai acidă decât a adultului? Care este cea mai frecventă cauză a morţii prenatale? De ce sunt nou-născuţii predispuşi la hemoragii?
Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (20)
1. Insuficienţa circulatorie feto-placentară reprezintă o cauză frecventă a morţii prenatale. Întrucât placenta are rol respirator, o insuficienţa a ei va duce la hipoxierea fătului, ceea ce îi poate provoca moartea. Aproximativ 30% din decesele prenatale se datorează insuficienţei circulatorie feto-placentare. De asemenea, peste 60% din sechelele postnatale se datorează acestei insuficienţe.
2. În timpul travaliului, diametrul colului uterin (organ ce face trecerea din uter în vagin) va fi de aproximativ 7 cm. Este necesară această dilatare pentru ca fătul să poată fi expulzat.
3. În momentul travaliului, uterul nu se contractă uniform: unele zone uterine se află în contracţie, pe când altele sunt în faza de relaxare. Totuşi, există o permanentă activitate sincronizată între relaxare şi contracţie. S-a ajuns la concluzia că produsele medicamentoase cu rol antiinflamator reduc contractilitatea uterină în timpul travaliului, ceea ce prelungeşte naşterea.
4. Deglutiţia apare la făt încă din săptămâna a 17-a de gestaţie. Tot din această perioadă, fătul începe să ingurgiteze, în 24 de ore, 2-7 ml de lichid amniotic. Această cantitate creşte pe măsură ce se dezvoltă fătul, astfel încât, chiar înaintea naşterii, el ajunge să ingurgiteze zilnic 500 ml de lichid amniotic.
5. Chiar după o lună de la fertilizare, inima produsului de concepţie începe să se contracte, cu un ritm de aproximativ 65 bătăi pe minut. Pe parcursul sarcinii frecvenţa cardiacă a fătului se va mări.
6. Ştim că hematiile sunt celule fără nucleu. Însă în a treia săptămână de gestaţie, când se vor forma primele celule roşii, acestea vor avea nucleu. Abia după a patra săptămână se vor forma hematii anucleate. Hemoglobina conţinută în sângele fătului se deosebeşte de cea a adultului, ea fiind capabilă să fixeze oxigen la presiuni mai scăzute. Altă proprietatea ce o deosebeşte de cea a adultului este că poate transporta cu aproximativ 30% mai mult oxigen. Globulele albe ale nou-născutului sunt de aproximativ 5 ori mai numeroase decât ale adultului, fiind în număr de aproximativ 25.000/ mm3.
7. La nou-născut există o predispunere în a face hemoragii. Flora intestinală, încă nedezvoltată la naştere, are rol în sinteza vitaminei K. Această vitamină intervine în coagularea sângelui. Fiind absentă la nou-născut, flora din colon nu produce vitamina K, de unde tendinţa de hemoragii.
8. Calciul din sângele nou-născutului este mai mare ca la adult. În primele 4 zile de la naştere concentraţia acestuia tot scade, până ajunge la valorile ce le are adultul. În schimb, magneziul nu suferă astfel de modificări, întrucât nou-născutul se naşte cu valorile ce le va avea toată viaţa.
9. Urina nou-născutului este mai diluată decât cea a adultului. Totodată, în primele 2 săptămâni de la naştere aceasta va fi mai acidă decât în mod normal.
10. La naştere, organismul conţine 70% apă. Pentru a se putea face o comparaţie, organismul unui adult conţine doar 58% apă.
Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (22)
Bibliografie:
Anatomia şi fiziologia omului, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Cristian Niţă, 2007, Ed. Corint, Ediţia a II-a
Fiziologie umană, I. Haulică, ediţia a III-a, revizuită şi adaugită, 2007
