CianurăIntoxicaţia cu cianuri are o frecvenţă scăzută comparativ cu celelalte tipuri de intoxicaţii, deoarece accesul populaţiei la cianuri este limitat. Totuşi, atunci când aceasta se produce este în scop criminal sau suicidar, mai rar accidental.

 

 

 

 

 

Cele mai frecvente cianuri implicate în acest tip de intoxicaţii sunt: cianura de sodiu, cianura de potasiu, ferocianura de potasiu. Intoxicaţia se produce frecvent prin ingestia cianurii, mai rar prin inhalare sau prin piele. După pătrunderea cianurii în organism, aceasta eliberează gruparea cian (CN) ce va inhiba o serie de reacţii chimice din organism. Efectul va fi imposibilitatea utilizării oxigenului de către ţesuturi cu consecinţe grave. Doza letală de acid cianhidric (intră în componenţa pesticidelor) este de 100 mg, iar doza letală de cianură de sodiu sau potasiu este de 200 mg (prin ingestie).

 

 




Cum se manifestă intoxicaţia cu cianuri?

Cel mai frecvent simptomele debutează brusc, cu evoluţie rapidă spre deces – moartea se produce în câteva minute de la ingestie prin stop cardio-respirator, însoţit de convulsii şi comă. Timpul scurt de instalare a simptomelor şi a decesului face ca intervenţia terapeutică să fie de multe ori inutilă. Dacă doza ingerată este sub doza letală, evoluţia este mai puţin rapidă şi se manifestă prin durere toracică, episoade de apnee (imposibilitatea de a respira), cefalee, vărsături şi tahicardie. Intoxicaţia poate evolua cu apariţia convulsiilor, comei şi a decesului. Pielea devine roz în intoxicaţia moderată cu cianuri datorită suprasaturării sângelui cu oxigen, acesta nefiind capabil să ajungă la celulele din ţesuturi.

Intoxicaţia cu vapori de cianuri apare în mediile industriale poluate cu cianuri. Primul simptom care apare sunt tulburările respiratorii, însoţite de tulburări digestive – greţuri şi vărsături, şi neurologice – colaps, convulsii.

Dacă victima intoxicaţiei cu cianuri supraviețuiește, va prezenta sechele neurologice datorate hipoxiei la nivel cerebral – oboseală fizică, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare, ce pot dura câteva luni după intoxicaţie.


Tratamentul intoxicaţiei cu cianuri

Timpul de instituire a tratamentului trebuie să fie foarte scurt. Semnele caracteristice intoxicaţiei cu cianuri fiind coloraţia roz a pielii şi halena de migdale amare (mirosul respiraţiei este asemănător cu mirosul migdalelor amare). După constatarea intoxicaţiei se supraveghează funcţiile vitale şi se administrează antidotul – nitritul de amil sau nitritul de sodiu.


Intoxicaţia cu methemoglobinizante

Intoxicaţia cu substanţe methemoglobinizante apare atunci când methemoglobina se acumulează într-o concentraţie mai mare de 2%. Substanţele methemoglobinizante sunt reprezentate de derivaţii din benzen (nitrobenzen, nitrotoluen, anilină), nitraţii din pânza freatică contaminată, unele substanţe din îngrăşămintele agricole.


Cum se manifestă?

Caracteristic intoxicaţiei cu substanţe methemoglobinizante este apariţia cianozei – coloraţia albastră a pielii, ce apare când methemoglobina are o concentraţie mai mare de 10%. Pe lângă cianoză, poate apărea astenie, cefalee, convulsii, comă, stop cardiac şi deces. Diagnosticul se pune pe baza prezenţei cianozei şi a culorii ciocolatii a sângelui la recoltare.


Tratamentul intoxicaţiei cu methemoglobinizante

Eficienţa tratamentului depinde de timpul de intervenţie – cu cât mai scurt, cu atât mai eficient. Dacă substanţele au fost ingerate, se fac spălături gastrice şi se administrează cărbune activat. Pentru a grăbi desfacerea methemoglobinei se administrează albastru de metil intravenos, iar în cazuri severe se practică exsanguinotransfuzia (se înlocuieşte sângele pacientului).





Bibliografie
en.wikipedia.org/wiki/Cyanide_poisoning
www.emedicinehealth.com/cyanide_poisoning/article_em.htm
emedicine.medscape.com/article/204178-overview

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.