FumatTermenul de cancer provine din grecescul „karkinos”, care înseamnă crab sau rac. A apărut prima dată în scrierile lui Hipocrat din Kos. Cancerul este privit ca o dereglare a sistemelor de control ale celulei, care acţionează asupra reglării, proliferării şi diferenţierii.

 

 

 

 

Celulele canceroase sunt scăpate de sub controlul organismului şi sunt imature din punct de vedere funcţional. După ce medicina a evoluat, cancerul a devenit o problemă majoră de sănătate, fiind a doua cauză de mortalitate în lume, după afecţiunile cardio-vasculare. Odată cu creşterea numărului de cazuri noi depistate,  a apărut o nouă ştiinţă, epidemiologia, care studiază distribuţia bolilor şi cauzele lor – factori de risc, factori de răspândire etc.

 



Epidemiologia cancerului studiază răspândirea cancerului în cadrul populaţiilor, în funcţie de sex, vârstă, profesie, dar şi factorii de risc ce contribuie la apariţia acestei boli. Majoritatea epidemiologilor afirmă că până la 70% din totalul cancerelor sunt determinate de alimentaţie şi stilul de viaţă, iar fumatul este răspunzător de 20 – 30% din cancere.

Factorii exogeni asociaţi cu cancerul sunt fumatul, alcoolul, alimentaţia, locul de muncă, poluarea atmosferică etc.


Fumatul

Principalul tip de cancer asociat cu fumatul este cel bronho-pulmonar, dar este corelat şi cu cancerul faringian, laringean sau de esofag. Fumătorii au un risc de până la 22 de ori mai crescut de a muri de cancer decât un nefumător. Un alt argument ce susţine implicarea fumatului în producerea cancerelor este izolarea din fumul de ţigară a unor substanţe cancerigene ca nitrozamine sau hidrocarburi aromatice. Riscul de apariţie a cancerului creşte prin asocierea fumatului cu alţi factori de risc ca profesia – mineritul, prin expunerea la azbest sau radiaţii, în minele de uraniu. În ultimul timp a crescut incidenţa cancerului pulmonar la femei, prin preluarea acestui obicei de la bărbaţi.


Alcoolul

Consumul de alcool este corelat cu apariţia cancerului în cavitatea bucală, dar în special cu cancerul hepatic. Există numeroase studii care demonstrează relaţia dintre abuzul de alcool şi ciroză. În schimb, nu pare să existe o legătură între consumul de alcool şi cancerul de stomac, colon sau pancreas. Alcoolul asociat cu cancerul hepatic se referă la un consum cronic, pe perioade mari de timp, de 10 – 15 ani.


Alimentaţia

Alimentaţia este un factor de risc implicat în apariţia unor cancere la nivelul colonului, stomacului sau pancreasului. În Japonia, spre exemplu, pentru cancerul de stomac a fost considerat ca factor de risc consumul de peşte afumat şi carnea afumată. Alte date indică consumul de grăsimi, proteine şi sare (în exces), responsabile de apariţia cancerului de colon, în asociere şi cu o dietă săracă în fibre vegetale. Un alt factor de risc pentru apariţia cancerului este introducerea de substanţe în alimente cu scopul de a le colora, de a da gust sau de  a conserva. În această categorie de substanţe intră  unele hidrocarburi sau benzenul, cunoscute ca mutagene, fiind interzise pe piaţă în unele ţări. Un experiment efectuat pe şoareci, a arătat că un consum ridicat de zaharină determină cancer de vezică urinară, totuşi la om nu a fost demonstrată o asociere între zaharină şi cancer. Dieta poate fi şi protectoare pentru apariţia unor cancere. Un consum crescut de legume şi fructe (care conţin fibre vegetale) scade incidenţa cancerului de colon.


Profesia

Profesia este implicată în apariția cancerului atunci când implică o expunere de lungă durată la anumite substanţe mutagene. Profesiile care expun organismul la anumite substanţe, gen cărbuni, gudron, vaselină sau ulei ars, determină creşterea frecvenţei pentru apariţia cancerului de piele, plămâni sau vezică urinară. Cei care lucrează în medii cu benzen au o incidenţă crescută a leucemiei, iar cancerul de oase este mai frecvent pentru cei din industria reclamelor fluorescente, datorită vopselelor ce conţin radiu.


Radiaţia ultravioletă

Dermatologul William Dubrewith a demonstrat, în 1907, asocierea dintre expunerea la radiaţii ultraviolete (provenite de la lumina solară) şi cancerul de piele. Regiunile cele mai expuse la lumina solară, cap, gât, braţe, torace – au o frecvenţă mai ridicată în apariţia cancerelor cutanate. Populaţia neagră este protejată natural de cancerul de piele datorită pigmentului cutanat care protejează pielea de radiaţiile ultraviolete. Cel mai frecvent tip de cancer de piele este carcinomul bazo-celular, o formă particulară de cancer, care, deşi este malign, nu metastazează aproape niciodată.


Radiaţiile ionizante

Efectele acestor radiaţii au putut fi studiate după bombardamentul americanilor asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki din 1945, folosind arme nucleare. Supraviețuitorii celor două bombe atomice au putut fi studiaţi atât în scop diagnostic, cât şi terapeutic. Apariţia cancerului după iradiere este dependentă de doză, de timpul de expunere, de vârstă sau de sex. S-a constat o creştere a incidenţei cancerului dacă iradierea s-a produs în perioada prenatală. 


Radonul

Radonul este un gaz nobil şi radioactiv, prezent atât în atmosfera terestră, cât şi în sol sau roci. Poate determina cancer bronho-pulmonar, afectând în special minerii din exploatările de uraniu, zinc sau fier. Riscul apariţiei cancerului creşte foarte mult, mai ales la minerii fumători. Radonul se mai găseşte şi în materialele de construcţii. Locuinţele construite din materiale bogate în radon pot fi asociate cu apariţia unor tipuri de cancer, pentru cei care locuiesc în ele.

Studiile epidemiologice au arătat o implicare a stilului de viaţă în etiologia a 80% din totalul numărului de cancere. De aici se poate trage concluzia că multe tipuri de cancer pot fi evitate printr-un stil de viaţă armonios şi sănătos. Ar trebui evitat alcoolul şi fumatul, iar alimentaţia să fie săracă în grăsimi şi bogată în fibre vegetale – fructe, legume. Expunerea la soare, mai ales la orele amiezii, este indicat să fie evitată.

Deşi unii factori de risc sunt asociaţi direct cu anumite tipuri de cancer, acest lucru nu se întâmplă în mod obligatoriu. Este cunoscut faptul că există persoane cu cancer bronho-pulmonar care să nu fi fumat vreodată, iar alte persoane cu ani „în spate” de fumat, nu au făcut nici măcar bronşită cronică (afecţiune tipică fumătorilor). Totuşi nu trebuie să ne bazăm pe astfel de fapte în alegerea stilului de viaţă, mai ales cu progresul medicinei de la noi – un cancer de colon se poate trata prin îndepărtarea segmentului de intestin afectat de tumoră, dar odată cu îndepărtarea porţiunii, sunt secţionaţi şi nişte nervi. Pe lângă posibilitatea de reapariţie a tumorii în primii 5 ani, pacienţii bărbaţi devin impotenţi (în cazul operaţiei clasice. În cadrul unei operaţii robotice - mai scumpă - se poate face distincţia dintre filetele nervoase).

 



Bibliografie
www.cancer.gov/cancertopics/factsheet/Risk/radon
www.cancer.gov/cancertopics/prevention/skin/anyone-can-get-skin-cancer
www.state.nj.us/health/cancer/cariskfactorsfsfinal02.htm
www.medicinenet.com/cancer_causes/page2.htm#tobacco
www.medicinenet.com/cancer_causes/page6.htm#alcohol
www.medicinenet.com/cancer_causes/page3.htm#radiation
www.medicinenet.com/cancer_causes/page6.htm#diet

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.