Dopajul masiv al atleţilor moderni. Ce este dopajul cu sânge? Cum pot fi păcălite testele antidoping?
La începutul lunii august au apărut informaţii în presă despre doparea în masă a atleţilor. Conform acestor informaţii, o treime dintre atleţii de cursă lungă care au câştigat medalii la competiţii mondiale ori olimpice din 2001 până în 2012 e posibil să fi trişat, dopându-se cu cu substanţe care le-au crescut performanțele ori au apelat la "dopajul cu sânge".
Devin virusurile mai periculoase prin vaccinare? Ce sunt „vaccinurile imperfecte”?
În ciuda acceptării cvasi-universale a beneficiilor vaccinării, unele persoane sunt îngrijorate cu privire la riscurile asociate. Din fericire oamenii de ştiinţă sunt vigilenţi în a identifica posibile riscuri, astfel încât acestea să fie eliminate înainte de apariţia unor probleme serioase. Un studiu recent publicat în PLOS Biology, de exemplu, a fost prezentat de anumite publicaţii ca mărturie a faptului că anumite vaccinuri fac viruşii mai periculoşi.
Planul NASA de a "coloniza" planeta Marte cu bacterii
Marte este planeta din sistemul solar care seamănă cel mai bine cu Terra. Chiar dacă încă oamenii nu au păşit pe solul acestei planete, există planuri de a realiza în viitorul apropiat această aventură. Dar NASA pregăteşte un proiect în stil mare: trimiterea, ca avangardă, pe Marte a unor bacterii – care ar deveni primii locuitori de pe Planeta Roşie. Acestea ar trebui să contribuie la realizarea unei atmosfere care să conţină oxigen şi să facă din Marte o planetă locuibilă.
Principalele surse de radiaţie din preajma ta. Este ruterul Wi-fi periculos pentru sănătate?
Este o teamă cumva firească a omului modern de efectele radiaţiei asupra sănătăţii sale, întrucât tehnologia modernă ne-a pus în preajmă (rutere Wi-fi, staţii de emisie-recepţie ale companiilor de telefonie mobilă) ori în propriul buzunar (telefoane mobile) surse de radiaţii. Dar care sunt cele mai periculoase surse de radiaţii din preajma noastră? Cât de nocivă este radiaţia telefonului mobil? Dar a ruterului Wi-fi, care se găseşte acum în nenumărate case?
Căutarea materiei şi a energiei întunecate se află într-o fază incitantă
Doar în jur de 5% din Univers este format din materie obişnuită, pe când restul este constituit din substanţe misterioase, denumite materie întunecată şi energie întunecată. Până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să detecteze materia şi energia întunecate, în ciuda câtorva decenii de căutări. Dar trăim vremuri incitante! Două noi cercetări au reuşit să îngusteze aria căutărilor semnificativ.
De ce consumul real (urban, mixt, extraurban) al autovehicului este mai mare decât cel teoretic, indicat de fabricant?
Un studiu realizat în anul 2012 de către Consiliul Internaţional privind Transportul Ecologic a dezvăluit că valoarea consumului real de carburant al autovehiculelor este cu 21% mai mare decât cea indicată de către producători. Prin comparaţie, în anul 2001 diferenţa era de doar 8%. De ce există această diferenţă dintre consumul real şi cel teoretic, afişat de producătorii de autovehicule?
Cum este calculat consumul instantaneu al automobilului?
De câţiva ani cele mai multe maşini noi afişează, pe lângă alţi parametri de funcţionare, şi consumul instantaneu (sau instant). Probabil că principala utilitate a acestui indicator este aceea de a-l informa pe conducătorul auto despre modul în care stilul său de condus afectează consumul şi, la viteze constante, care este consumul de combustibil al maşinii. Astfel, se poate face, de exemplu, diferenţa dintre consumul la o viteză de 90-100 km/h, când consumul, de regulă, este rezonabil şi la o viteză de 130-140 km/h, când consumul creşte simţitor.
Ce este polimerizarea
Polimerizarea este o adiţie repetată; este reacţia prin care un număr mare de molecule ale aceluiaşi reactant (monomer), cum ar fi etena, se unesc pentru a forma o macromeleculă (polimer). Exemplu de polimeri: cauciuc, mase plastice, fibre şi fire sintetice, dar şi celuloză şi amidon (ultimii doi, naturali).
Alcanii ca şi combustibili
Alcanii sunt des utilizaţi drept combustibili. Prin arderea acestora, pe lângă CO2 şi H2O, rezultă o mare cantitate de căldură (căldură de ardere sau căldură de combustie). Căldura combustiei creşte odată cu numărul de atomi de carbon.
Ce sunt compuşii nesaturaţi?
Compuşii organici care conţin alături de legături covalente simple (atomii pun în comun câte un singur electron) şi una sau mai multe legături multiple (pun în comun mai mulţi electroni) se numesc compuşi nesaturaţi.
Ce sunt catenele de carbon?
Atomii de carbon, spre deosebire de alţi atomi, au proprietatea de a forma legături simple, duble sau triple cu alţi atomi de carbon, alcătuind lanţuri sau catene de carbon.
Ce sunt izomerii?
Substanţele care au aceeaşi formulă moleculară, dar formule structurare diferite, se numesc izomeri (izos - acelaşi; mesos - compoziţie).
Începând cu C4 sunt posibile mai multe structuri (la metan, etan şi propan, nu, având o catenă dreaptă fără ramificaţii). Astfel, butanul cu catenă liniară se numeşte normal butanul, iar cel cu catenă ramificată se numeşte izobutan. Structura diferită a izomerilor duce la proprietăţi diferite, cum ar fi temperatura de fierbere.
Clasificarea hidrocarburilor
Clasificarea hidrocarburilor
:: Hidrocarburi alifatice (nearomatice):
: saturate (conţin doar legături simple)
:: alcani (conţin doar legături covalente de tip carbon-carbon şi carbon-hidrogen). Cei lichizi au miros caracteristic de benzină. Primii patru termeni au denumiri specifice: metan (CH4), etan (C2H6), propan (C3H8) şi butan (C4H10).
:: cicloalcani
: nesaturate (conţin şi legături multiple)
:: alchene (conţin o legătură dublă)
:: alcadiene (conţin două duble legături)
:: alchine (conţin o triplă legătură)
:: Hidrocarburi aromatice (arene)
: mononucleare (conţin un nucleu benzenic)
: polinucleare (conţin două sau mai multe nuclee benzenice)
Ce sunt hidrocarburile?
Cele mai simple substanţe organice sunt combinaţii binare ale carbonului cu hidrogenul, numite hidrocarburi. Toţi ceilalţi compuşi organici pot fi consideraţi ca derivând de la hidrocarburi prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu alţi atomi sau grupe de atomi şi de aceea se numesc - derivaţi ai hidrocarburilor.
Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor lor.
Cum a apărut conceptul de "chimie organică"?
Conceptul de chimie organică a fost introdus de chimistul suedez Berzelius, pentru a diferenţia compuşii organici de origine vegetală sau animală de cei anorganici, de provenienţă minerală.
Ce credea Newton despre gravitaţie?
Este interesant de ştiut, credem, că Newton nu avea o explicaţie pentru modul în care acţionează gravitaţia. Newton a descris matematic foarte bine modul în care corpurile se atrag în capodopera sa, "Principia", dar nu avea ideea cum se întâmplă asta. Iată ce spunea, într-o scrisoare:
"Faptul că gravitaţia ar trebui să fie înnăscută, inerentă şi esenţială materiei, aşa încât un corp să poată acţiona asupra altui corp la distanţă, printr-un vid, fără intermedierea vreunui alt lucru prin care acţiunea lor să fie transmisă de la unul la celălalt, este pentru mine o absurditate aşa de mare, încât am credinţa că niciun om a cărui facultate de gândire este competentă în chestiunile filozofice nu îi va cădea pradă".
Ştiinţa - între instrumentalitate şi inteligibilitate
Una dintre problemele ştiinţei moderne este aceea că, în anumite zone, ea este doar instrumentală (în sensul că este utilizată ca instrument pentru rezolvarea anumitor probleme), dar îi lipseşte inteligibilitatea, explicaţia logică definitivă. Iată un exemplu: legea gravitaţiei universale a lui Newton nu ne spune „ce este în realitate” gravitaţia, ci doar ne descrie modul în care aceasta se manifestă.
Cum îşi controlează omul emoţiile?
M-am întâlnit mai adineauri cu James J. Gross de la Stanford University. Mi-a povestit despre cum oamenii îşi reglează stările emoţionale. Nu ştiu de ce, dar m-a rugat să împărtăşesc cu tine câteva idei. Dacă nu vrei să afli de la mine, preferând izvorul, poţi lectura articolul dumnealui publicat în Review of General Psychology (1998). E un articol de referinţă, fiind citat, conform Google Scholar, de 3153 de ori.
Cum funcţionează publicitatea? De ce preferăm anumite produse?
Companiile investesc în publicitate, mizând pe un tip de euristică specific minţii umane, ca să crească şansele alegerii anumitor produse ale lor, în dauna altora concurente. Când noi, oamenii, facem evaluări/alegeri, mintea apelează nu la o evaluare pas cu pas, ci la o evaluare bazată pe euristică. Euristica e o scurtătură mentală folosită pentru a rezolva probleme sau pentru a lua decizii. Ea operează cu o cantitate minimă de informaţii pentru a rezolva o problemă oarecare.
Ce este starea de hipnoză hipnotică? Mituri privind hipnoza
Concepţia potrivit căreia hipnoza e o stare de transă e una dintre cele mai răspândite şi mai durabile mituri în psihologia populară, alături de altele, precum inteligenţa multiplă sau stilurile de învăţare (Lilienfeld et al., 2009). Aş rămâne perplex dacă un student mi-ar spune „nu există hipnoză, dar există sugestibilitate”. În schimb, nu mă miră să tot întâlnesc noţiunea de „transă hipnotică” folosită uzual de studenţi, dar şi de foarte mulţi specialişti.
De ce este sărată apa mărilor şi oceanelor? De ce există lacuri cu apă dulce şi lacuri cu apă sărată?
Probabil că toţi cititorii acestui site ştiu că apa mărilor şi a oceanelor este sărată. În schimb apa râurilor şi a fluviilor nu este. Unele lacuri au apă dulce, altele apă sărată. Dar de ce este aşa? Ce generează aceste diferenţe? De unde toată sarea aceasta şi de ce ajunge doar în anumite ape?
