Noi progrese în studiul neutrinilor

Pe măsură ce neutrinii se deplasează prin interiorul Pământului, aceștia oscilează.
Graficul de mai sus arată probabilitatea ca un neutrin miuonic (în roșu) produs la Fermilab să oscileze într-un neutrin tauonic (în albastru), un neutrin electronic (în verde) ori într-un neutrino steril (în gri).
Credit imagine: APS/Carin Cain
Proiectul de cercetare colaborativ MicroBooNE a reușit să obțină un rezultat foarte important în studiul neutrinilor: caracterizarea modului în care aceștia interacționează în argon în funcție de energie. Este un rezultat important care va fi folosit în viitorul proiect, DUNE, care-și propune descifrarea misterului acestor fantomatice particule.
7 lecţii din psihologia traficului

Tindem să atribuim comportamentul agresiv ori eronat din trafic al multor conducători auto neatenţiei ori personalităţii extreme. Dar psihologia traficului ne spune că ne supraestimăm calităţile de şoferi şi că şi cei mai experimentaţi şi grijulii sunt supuşi greşelii.
Ce a fost înainte de Big Bang?

Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)
Consumăm mult timp gândindu-ne la viitor, dar trecutul este, de asemenea, destul de interesant. În această săptămână, în cadrul rubricii „Întreabă un fizician" vom obţine mai multe ipoteze speculative privind ceea ce ar fi putut exista înainte de începutul timpului.
Are astrologia vreun sens?

Se bazează oare astrologia pe principii credibile care chiar funcţionează? Articolul de faţă va analiza așadar un subiect care pare ridicol, atât de ridicol încât orice fiinţă cât de cât raţională îl ia în derâdere, considerându-l absurd şi pueril: astrologia.
Marea dezbatere despre natura umană dintre Chomsky și Foucault

În 1971 a avut loc o dezbatere între doi titani ai filozofiei moderne: filozoful francez Michel Foucault şi lingvistul, filozoful, anarhistul american de origine israeliană Noam Chomsky. De ceva vreme înregistrarea acestei dezbateri este disponibilă, integral, în spaţiul public.
Nouă tehnici prin care putem rezista manipulării

Ce-ţi trece prin minte atunci când cineva încearcă să te convingă de ceva? Să spunem că unii vor începe să-ţi vorbească despre preferinţele lor în ceea ce priveşte aspectul maşinii, de zona potrivită în care ar trebui să locuieşti sau de ce ar trebui să votezi într-un fel sau în altul.
De ce ne „stau cuvintele pe limbă”?

Vi s-a întâmplat vreodată să vă stea, în mod enervant, un cuvânt pe limbă? Sigur că da. Tuturor ni s-a întâmplat. Întrebarea este însă: care e procesul care are loc în creierele tuturor şi care face ca un cuvânt corect, căutat, să fie blocat, inaccesibil?
Intenția paradoxală, ca tehnică de combatere a unor fobii
În urmă cu câteva zile am scris un articol bazat pe o carte a lui Victor Frankl, „Omul în căutarea sensului vieții”, în care prezentam psihologia omului în condiții extreme (lagărul de concentrare). Mi-a părut rău să renunț la carte înainte să mai scriu un articol inspirat de aceasta, așa că am ales să vorbesc despre „intenția paradoxală”, o tehnică dezvoltată de Frankl utilizată în cadrul logoterapiei, metoda psihoterapeutică inventată de acesta.
De ce războiul este, pentru cei neimplicați direct, ca un meci de fotbal

Comportamentul celor implicați emoțional în războiul început de Rusia prin invazia Ucrainei este asemănător cu cel al suporterilor unei echipe de fotbal. Și oricât de bizar ar părea, există o explicație simplă: vorbim despre același mecanism mental, rezultat al evoluției.
Inteligenţa emoţională: mit ori realitate?

Un individ pe numele de familie Popper era de părere că ştiinţa ar trebui să înceapă cu criticile aduse miturilor. Aşa că m-am luat la harţă cu un concept de o popularitate echivalentă cu cea de complex oedipian. La inteligenţa emoţională (Emoţional Quotient – EQ) mă refer.
S-a schimbat fizica peste noapte?

În fizică nu se schimbă lucrurile peste noapte. De exemplu, se vorbește de vreo 15 ani de „o nouă fizică”, ce tot vine, dar nu mai ajunge. Ceea ce nu înseamnă că nu se fac progrese în fizica particulelor (descoperirea bosonului Higgs în 2012 a reprezentat un progres important), căci despre acest domeniu vorbesc, dar nu atât de importante și atât de des ca să schimbe fundamental fizica.
În dimineața asta am dat peste știrea al cărei titlu îl vedeți mai sus pe site-ul-click-bait-descopera-ro și, desigur, m-am întrebat: dacă o fi adevărat? Dacă s-a schimbat fizica în timp ce eu dormeam?
Limitele naturale ale autocunoaşterii

Le-am povestit studenţilor mei o scenă din serialul Dr. House. Era vorba despre o scenă cunoscută de ei, desigur, dar nu neapărat decriptată. În respectiva scenă, House, recunoaşte cu multă sinceritate că îşi doreşte ca soţul fostei iubite să moară.
Cum ne „vindecă” medicina alternativă

Cândva, doctorii erau gata să-ţi găurească ţeasta pentru a elibera astfel spiritele rele pripăşite pe acolo. În cazul în care te confrunţi cu o depresie severă sau cu episoade cumplite de frică iraţională, ai mai accepta astăzi, în secolul 21, asemenea intervenţii?
Societatea secretă a plantelor

Lumea subterană a botanicii este o reţea socială marcată de alianţe puternice şi de nepotism. Decodificarea mesajelor lumii plantelor ar putea duce la o schimbare radicală în viaţa fermelor şi a pădurilor. În fiecare toamnă roiuri de molii cenuşii prăfoase devorează pădurile de mesteacăn de pe versanţii nordici ai munţilor din Scandinavia, depunându-şi ouăle pe rămurele, astfel încât în primăvara următoare noile larve care eclozează se pot ospăta din frunzele tinere, proaspăt înmugurite. Pare a fi o bătălie pe care copacii, fără un sistem natural de apărare, sunt condamnaţi să o piardă, dar unii dintre ei au totuşi o armă secretă. Aceştia se aliază cu o plantă vecină, un fel de rododendron, de la care împrumută efluvii de substanţe insecticide volatile, ca pe un fel de camuflaj olfactiv. „O astfel de interacţiune nu a mai fost observată pe teren până în momentul de faţă”, a spus Jarmo Holopainen de la Universitatea Finlandei de Est din Kuopio, cel care a descoperit acest fenomen. Studiul său demonstrează relaţia neaşteptat de complexă dintre plante.
De ce salariile mari nu-i fac pe medici să renunțe la mită?

Știu, în vremuri de război, noi vorbim de șpăgile doctorilor :)
Cred că salariile mari din sistemul medical (mă refer în special la doctori) au avut un efect pozitiv: nu mai pleacă așa de mulți doctori în alte țări. Dar în mod clar nu au rezolvat cealaltă problemă: cea a șpăgii. Este aproape pretutindeni, deși în mod clar nu toți doctorii iau șpagă. Am spera, desigur, ca niciunul să nu mai ia mită.
De ce nu s-a întâmplat asta? Ține de natura umană și de modul în care funcționează instituțiile.
10 limite ale percepţiei umane

Fiecare om are limite. Putem să alergăm cu o anumită viteză maximă, să sărim până la o anumită înălţime şi să rezistăm doar un anumit timp fără apă. Dar ce se poate spune despre limitările celor cinci simţuri ale noastre - văzul, auzul, gustul, mirosul şi simţul tactil?
Cum să-ţi ţii respiraţia 17 minute

În articolul de faţă veţi avea posibilitatea să aflaţi cum magicianul și cascadorul David Blaine a reuşit să-şi ţină respiraţia sub apă vreme de 17 minute şi 4 secunde, în cadrul unei emisiuni televizate live, bătând astfel recordul mondial în materie.
Cea mai faimoasă dezbatere din știință în sec. XX

Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss
Dezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.
Noi progrese în studiul atomilor exotici, în care electronii sunt înlocuiți cu alte particule

Heliul kaonic este un atom exotic, în care kaonii înlocuiesc electronii. Studiul acestui atom este important, întrucât ajută la înțelegerea interacțiunii nucleare tari. În cadrul unui experiment efectuat în Japonia s-a reușit cea mai precisă măsurătoare din lume a heliului kaonic.
Cum au ajuns unii să „se simtă confortabili cu” ceva?
Dacă trăiești în România, ai auzit de nenumărate ori expresia „a fi / a te simți confortabil cu” ceva. Firește, este traducerea nefericită a expresiei englezești „to feel comfortable with something”.
Mecanismul mental prin care un popor, ca cel rus, susține o invazie neprovocată

24 februarie 2022 va rămâne, cu siguranță, în istorie, ca o dată importantă, când lumea, încă neieșită din „era noului coronavirus”, a primit un nou șoc, cu impact masiv asupra economiei lumii (așadar, asupra vieților noastre): președintele rus Vladimir Putin a decis, spre stupefacția planetei, să invadeze Ucraina. Sigur, pe lângă efectele, încă neclare, pe termen lung asupra economiei lumii și ordinii internaționale, vorbim de efecte oribile asupra Ucrainei, dar și asupra Rusiei (care își va schimba cu greu statutul de stat-paria la care s-a autocondamnat).
Cum am scris și anterior, populația rusă, în majoritate, susține agresiunea. Date recente arată că sprijinul a crescut, în fapt, către 85% în ultimele zile. Cum este posibil? Care este mecanismul mental care permite așa ceva? Trei sunt, cred, acele tendințe ale naturii umane care permit ca o populație să se ralieze unei inițiative de tipul celei puse în practică de președintele rus.
