Critica rațiunii pure de Immanuel Kant (povestită). Prefața (1)
Immanuel Kant (22.04.1724-12.02.1804) este cel mai profund gânditor pe care l-a produs umanitatea. Cel puțin așa stau lucrurile în viziunea mea. Este „gânditorul absolut” (așa cum Albert Einstein este „omul de știință absolut”), prin modul în care a schimbat modul în care gândim despre lume (și prin consecințele ideilor lui, care se dezvoltă în moduri interesante peste secolele de după moartea acestuia).
După zeci de ani de lectură recurentă a lui Kant, îmi este clar că acesta a fost mult înaintea vremurilor sale, iar asta se întâmplă dintr-un motiv foarte simplu: pentru a-l înțelege pe Kant la adevărata valoare, trebuie să fii la zi și cu evoluția teoriilor științifice. Astăzi, mai mult ca niciodată, să fii filozof fără a fi la curent cu știința este pur și simplu ridicol.
Mai adaug că pentru Kant știința a fost foarte importantă. Un titan al fizicii, Isaac Newton (25.12.1642-20.03.1726), își publicase deja opera sa, care a revoluționat fizica și știința în general. Kant a scris mai multe lucrări în care a vorbit despre consecințele ideilor lui Newton referitoare la rotația Pământului în jurul propriei axe, dacă Terra îmbătrânește, care sunt cauzele cutremurelor și ale vânturilor sau despre originea construcției universului.
Care sunt provocările integrării ChatGPT în sănătate?
ChatGPT, inteligența artificială optimizată pentru a susține un dialog dezvoltată de OpenAI, este una dintre cele mai discutate inovații ale momentului. Capacitatea de căutare, învățare, recunoaștere și reproducere, „memoria”, sunt principalele caracteristici ale instrumentului digital, acesta fiind capabil să-și „amintească” subiectele discutate anterior în conversație și să i le redea utilizatorului.
Lumea medicală se află în plin proces de digitalizare, iar evoluțiile din ultimii ani o plasează în topul domeniilor care ar putea beneficia cu adevărat de integrarea inteligenței artificiale (IA). Fie că este vorba despre dezvoltarea unui simplu asistent IA care să preia o bună parte din atribuțiile birocratice ale medicilor, în așa fel încât aceștia să aibă mai mult timp pentru a-l dedica pacienților, fie despre personalizarea abordării medicale și a interacțiunii cu pacienții, domeniul sanitar a intrat deja într-o nouă eră a tehnologiilor digitale.
Pe lângă purtarea unui dialog cu utilizatorul, corectarea gramaticală a textelor, rezumarea conversațiilor, realizarea traducerilor din engleză în alte limbi, clasificarea diverselor obiecte, extragerea cuvintelor esențiale dintr-un text, corectarea segmentelor de cod din diferite limbaje de programare și așa mai departe, ChatGPT ar putea avea numeroase aplicații în sfera medicală: ar putea crește eficiența în practica de zi cu zi pentru medici și, conform mai multor specialiști, ar putea chiar diminua riscul de epuizare profesională la medici. Un alt rol cheie ar putea fi în telemedicină, ajutând asistența medicală să ajungă în zonele în care pacienții nu au acces la servicii sanitare.
Și totuși, Google este forțat să inoveze... Cazul Perplexity
E greu să fi ratat știrile despre progresele inteligenței artificiale din ultimele luni, în special cele din domeniul instrumentelor de IA conversaționale, precum ChatGPT. Pe de altă parte, e greu să nu fi observat lipsa de progres a motorului de căutare Google, care a modificat atât de mult algoritmii secreți, că răspunsurile pe subiecte tehnice sunt de prea multe ori de pe site-uri rusești care au motoare de traducere automată în toate limbile. Dacă ar elimina Wikipedia din rezultatele căutărilor, Google în limba română ar deveni aproape inutil.
Cum funcționează Ozempic / Wegovy (semaglutida), medicamentul care chiar ajută la slăbit
Semaglutida, vândută sub formă de Ozempic și Wegovy, a devenit cunoscută publicului ca un medicament eficient pentru pierderea în greutate anul trecut, promovată intens pe rețelele sociale (inclusiv de celebrități precum Elon Musk).
Creșterea neașteptată a cererii pentru medicament a provocat o penurie la nivel mondial. Producerea medicamentului, livrat sub formă de injecție săptămânală autoadministrată, implică o configurație unică de producție, așa că va dura ceva timp pentru a restabili aprovizionarea globală.
Semaglutida (sub formă de Ozempic) este un medicament eficient în gestionarea diabetului de tip 2, iar deficitul le-a pus probleme unor bolnavi de diabet în ce privește găsirea în farmacii a tratamentului. Pentru multe persoane cu diabet, Ozempic asigură controlul nivelului de zahăr din sânge (și ajută la slăbit) mai eficient decât alte medicamente.
Semaglutida sub formă de Wegovy este concepută special pentru pierderea în greutate. Autoritățile de reglementare din Statele Unite și Australia au aprobat recent Wegovy în acest scop.
Telescopul James Webb / NASA dezvăluie chimia gheții pre-stelare
Regiunea centrală a norului molecular Chamaeleon I, aflat la 630 de ani-lumină
Dacă doriți să construiți o planetă locuibilă, gheața este un ingredient vital, deoarece este sursa principală a mai multor elemente cheie precum carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful. Acestea sunt ingrediente importante atât în atmosfera planetară, cât și în molecule precum zaharurile, alcoolul și aminoacizii simpli.
O echipă internațională de astronomi care utilizează telescopul spațial James Webb al NASA a obținut un inventar detaliat al celor mai depărtate tipuri de gheață măsurate până în prezent într-un nor molecular (nor interstelar, denumit și pepinieră de formare a stelelor). Pe lângă gheață care la bază apa, echipa a reușit să identifice forme înghețate ale unei game largi de molecule, de la sulfura de carbonil, amoniac și metan, până la cea mai simplă moleculă organică complexă, metanolul. Cercetătorii au considerat că moleculele organice sunt complexe atunci când au șase sau mai mulți atomi.
Cu ce vine a doua revoluție cuantică
Invenții precum tranzistorul și laserul au schimbat lumea. Ce schimbări va aduce a doua revoluție cuantică?
Pentru fizicienii care încearcau să valorifice puterea electricității, niciun instrument nu era mai important decât tubul cu vid. Acest dispozitiv asemănător unui bec controla fluxul de electricitate și putea amplifica semnalele. La începutul secolului al XX-lea, tuburile cu vid erau folosite în radiouri, televizoare și rețele de telefonie la distanță lungă.
Dar tuburile cu vid aveau dezavantaje semnificative: generau căldură; erau voluminoase; și aveau tendința de a se arde. Fizicienii de la Bell Labs au fost interesați să găsească un înlocuitor. Aplicând cunoștințele despre mecanica cuantică – în special modul în care electronii se deplasează între materialele cu conductivitate electrică – au găsit o modalitate de a imita funcția tuburilor cu vid fără aceste deficiențe.
Inventaseră tranzistorul. La acea vreme, invenția nu se afla pe prima pagină a niciunei publicații de știri importante. Nici chiar oamenii de știință nu apreciau cât de important era dispozitivul lor.
Neutronii, busole în căutarea materiei întunecate
Credit imagine: Sandbox Studio, Chicago
Materia întunecată reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii. În cadrul mai multor proiecte de cercetare se încearcă să se descopere particule care să corespundă acestei materii, printre care și proiectul Beam EDM de la Institutul Laue-Langevin (Franța), care folosește neutronii ca un fel de busole în căutarea axionilor, particule ipotetice de materie întunecată.
Cercetătorii nu au reușit să descopere semnale ale existenței axionilor, eliminând astfel teoriile care prevedeau existența axionilor cu semnale măsurabile în cadrul Beam EDB.
De ce nu este mai oxigenat aerul la munte, plus alte gânduri în cea mai caldă iarnă (JID-101)
• Există o mare confuzie, am observat, cu privire la gradul de oxigenare a aerului.
Există mitul că la munte aerul este mai oxigenat. Nu este, procentul de oxigen fiind de circa 21% atât la câmpie, cât și la munte.
În fapt, lucrurile stau exact pe dos, căci odată cu creșterea altitudinii scade cantitatea de oxigen disponibilă pe un anumit volum, pentru că scade presiunea atmosferică, ceea ce înseamnă că scade concentrația de particule de aer pe un volum dat, deci și concentrația de molecule de oxigen. Ceea ce înseamnă că trebuie să inspirăm de mai multe ori pentru a acumula aceeași cantitate de oxigen.
La circa 3.600 m deasupra nivelului mării în același volum de aer găsim circa 40% de molecule de oxigen, comparativ cu oxigenul de la nivelul mării. Acesta este motivul pentru care alpiniștii au dificultăți în a respira la altitudini mari, ceea ce se traduce în tot felul de efecte asupra creierului și organismului (uneori chiar letale).
La munte am putea vorbi, cel mult, de un aer mai puțin poluat.
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2022
În 2023 se vor împlini 15 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.800 de articole. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2022 pe scientia.ro.
Indicii privind compunerea materiei întunecate (și) din fotoni întunecați
Într-un articol publicat recent în Physical Review Letters se studiază posibilitatea ca materia întunecată să fie compusă din (inclusiv) fotoni întunecați, care ar fi purtători ai unei a cincea forțe în lumea materiei întunecate. Aceste rezultate ar explica măsurătorile efectuate de Cosmic Origin Spectrograph (COS), un instrument de la bordul Stației Spațiale Internaționale, care studiază filamentele de materie din univers.
Inteligența artificială transformă lumea. Depinde de noi ca lucrurile să evolueze cum trebuie
Modul în care se dezvoltă astăzi inteligența artificială (IA) este decis în prezent de un grup mic de experți în tehnologie. Pe măsură ce această tehnologie ne transformă viața, ar trebui să fie în interesul nostru să fim informați și implicați.
De ce ar trebui să ne pese de dezvoltarea inteligenței artificiale? Gândiți-vă cum ar arăta cealaltă variantă. Dacă dvs. și publicul larg nu vă informați și nu vă implicați, atunci lăsați în seama câțiva antreprenori și ingineri să decidă cum va transforma lumea această tehnologie. Acesta este status quoul. Acest număr mic de oameni de la câteva firme de tehnologie care lucrează nemijlocit în domeniul inteligenței artificiale înțeleg cât de extraordinar de puternică devine această tehnologie. Dacă restul societății nu se implică, atunci această mică elită va fi cea care va decide cum această tehnologie ne va schimba viața.
Pentru a schimba acest status quo, vreau să răspund la trei întrebări în acest articol:
1. de ce este greu să iei în serios perspectiva unei lumi transformate de IA?
2. cum ne putem imagina o astfel de lume?
3. care sunt riscurile, pe măsură ce această tehnologie devine mai puternică?
Sutherland vs Žižek. Un dialog despre valorile moderne
Recent a avut loc un dialog între doi gânditori originali pe care-i citesc ori urmăresc mereu cu plăcere: Rory Sutherland, vicepreședinte la o companie de publicitate (dar un gânditor original; vezi cartea Alchimie, tradusă și în română) și filozoful sloven Slavoj Žižek (are mai multe cărți traduse în română). Am extras câteva idei mai interesante din această discuție, pe care le puteți citi mai jos.
Progres major în producerea energiei prin fuziune nucleară. Pentru prima oară, energia obținută este mai mare decât cea utilizată
Astăzi cercetători americani au anunțat depășirea unui prag important în efortul de generare a energiei pe baza fuziunii nucleare. Succesul a constat în obținerea eficienței în raportul energie-consumată - energie obținută, în sensul că energia utilizată de laserul folosit pentru crearea fuziunii nucleare a fost mai mică decât cea produsă în urma fuziunii. Cu toate acestea, energia utilizată pentru alimentarea laserului a fost mult mai mare decât cea produsă în cadrul experimentului de fuziune.
Deși progresul realizat este foarte important, tehnologia are nevoie de îmbunătățiri semnificative pentru a putea fi folosită pentru a produce electricitate pentru uzul consumatorilor obișnuiți (localități, fabrici etc.).
Astăzi am aflat 〈18〉: de ce uneori mai încet este realmente mai repede
• Uneori mai încet înseamnă mai repede. Un experiment la o stație de metrou din Londra a arătat că dacă pe ambele benzi ale unei scări rulante oamenii stau (și nu, cum este în multe locuri, banda stângă este pentru cei care se grăbesc și vor să se deplaseze), atunci numărul de călători care folosesc scara rulantă într-un anumit interval crește. Este contraintuitiv, dar probabil are de-a face cu faptul că cei care se deplasează păstrează spații mai mari între ei decât în situația în care ar sta pe loc.
Sunt și alte exemple care ilustrează conceptul „mai încet este mai repede”: evacuarea unei clădiri în caz de urgență (graba duce la blocaje); traversarea străzii în zone fără zebre; viteza mare, în condiții de trafic intens, asigură un număr mai mic de mașini pe unitate de timp (distanță mai mare între mașini) șamd.
De ce cumpărăm mașini frumoase. Modelul Kano și satisfacția clienților
Știți opțiunile pasionaților atunci când vine vorba despre mașini: aceștia nu tolerează argumente precum „îmi place mult cum arată modelul X”, pentru că „altele” sunt cele care contează, ceea ce, în principiu, nu este greșit. Dar oamenii aleg lucrurile pe care le cumpără după propriile criterii, iar unul este cel referitor la design. Datele tehnice ale mașinii sunt invizibile, pe când forma și culoarea sunt la vedere. Satisfacția clienților are de multe ori surse nebănuite și are puține în comun cu funcționalitatea produsului.
Noriaki Kano este un profesor la Universitatea de Știință din Tokyo. Acesta este cunoscut pentru „modelul Kano”, popularizat către finalul secolului trecut, acesta fiind în fapt un set de observații sistematizate cu privire la satisfacția clientului în raport cu un produs, model despre care vom vorbi și noi în acest articol.
Ce spune, în esență, Kano este că nu toate caracteristicile unui produs trebuie îmbunătățite pentru a crește nivelul de satisfacție al clientului, iar anumite caracteristici creează un nivel de atașare față de produs mai mare decât celelalte caracteristici. Foarte importante sunt caracteristicile care „entuziasmează”, care produc plăcere.
De ce răcim iarna mai des ca vara?
Suntem obișnuiți cu acest lucru: odată cu sezonul rece apar și răcelile, care au, în fapt, la bază, infecții cu mai multe tipuri de agenți patogeni.
Nu răcim din cauza frigului, ci din cauza virușilor sau a bacteriilor. Dar experiența proprie, dar mai ales cea colectivă (reflectată în numărul de vizite la doctorul de familie sau de spitalizări) ne arată că ceva se întâmplă totuși atunci când temperatura exterioară scade.
Există cauzalitate în univers? De ce cauzalitatea este problematică
Să luăm două propoziții simple: „Cercul este rotund - Ο” și „Cercul este roșu - Ο”. În mod evident, în prima propoziție nu facem decât să ne repetăm, pentru că dacă știm ce este cercul, atunci știm că este rotund; ideea de rotund este inclusă în ideea de cerc. În ce privește cea de-a doua propoziție, lucrurile stau un pic diferit, pentru că trebuie să văd un cerc roșu pentru a ști că cercul este roșu. Așadar, cea de-a doua propoziție se bazează pe experiența nemijlocită.
Să luăm acum o situație de cauzalitate, cum este cea clasică a lovirii unei mingi de biliard (bila 2) de o altă minge de biliard (bila 1). Întrebarea este: este inclus efectul de mișcare a bilei 2 în mișcarea bilei 1? Se poate ști rezultatul lovirii bilei 2 înainte de a avea loc lovirea de către bila 1? Este de la sine înțeles ce se va întâmpla după ce bila 1 lovește bila 2, înainte de a avea loc lovirea dintre cele două bile?
Poate părea o simplă problemă de gândire (sau de filozofie), ceea ce și este, în esență, dar consecințele înțelegerii dificultăților acestui concept merg mult dincolo de simplul exercițiu de gândire, ce pare a fi inițial.
Vremuri lente
Ca om a cărui activitate online își are originile în vremurile întunecate ale dial-up-ului, m-am bucurat nespus când Internetul a luat la propriu „avânt”, iar stâlpii au fost năpădiți de cabluri pe care apoi ne-am chinuit să le îngropăm. Mai puțin bucuros am fost când am început să-mi dau seama că, prin comparație cu finalul anilor ’90 sau anii 2000, multe servicii online au devenit mai lente și instabile, în ciuda creșterii calitative.
Vedeți voi, ca om obișnuit cu țârâitul modemurilor de 56 k (care aduceau maxim o pătrime din viteză, că atât putea cablul telefonic), dar și cu hârâiala CD-writer-elor și ecranul de încărcare de la Windows 98, n-as putea spune că am crescut într-o epocă a computerelor de mare viteză. Din contră, prin anii ’90, când am primit un 286 transformat ulterior în 486 DX2, consolele vremii depășeau calculatoarele atât în viteză, cât și în calitatea graficii. Desigur, cu un computer puteai face mult mai mult, iar jocurile de pe PC, de la clasicul Dune 2 la Fallout, erau mult mai complexe… dar nimeni nu te mințea că un PC ți-ar fi adus viteză. Doar posibilități.
Marele salt s-a produs pe undeva prin 1999-2001, când capacitățile de producție tehnologică, acum bazate în China, au ajuns din urmă legea lui Moore. Deodată, de la configurații de 100-133 Mhz și 8 Mb de RAM s-a făcut un salt la 333 Mhz și 64 RAM și, mai ales, un salt la plăcile 3D dedicate (mulțumită unor companii precum Matrox, 3DFX sau Nvidia). Dacă în 2000 aveai un calculator cu o Riva TNT2 sau un Voodoo 2, deja depășeai în viteză sau calitate vizuală orice consolă de pe piață, pentru că Playstation 2 tocmai se lansa, iar Xbox era încă un proiect. Deodată, computere nu mai erau numai pentru Excel și jocuri de strategie, ci erau punctul de referință în ceea ce privea tehnologia de calcul.
De ce nu avem o teorie a gravitației cuantice?
Dimensiuni suplimentare / teoria stringurilor (concepție artist)
O teorie a gravitației cuantice va încerca să descrie gravitația în funcție de principiile cuantice, dar există dificultăți care, până în prezent, nu au putut fi depășite. Întrebarea este dacă vom reuși vreodată să depășim aceste dificultăți... Teoria cuantică asigură cadrul general pentru toate teoriile care descriu interacțiunile dintre particule. Cu o excepție: interacțiunea gravitațională.
Teoria care explică interacțiunile dintre particulele elementare este denumită „teoria modelului standard al particulelor elementare”. Cum spuneam, aceasta nu încorporează gravitația.
Suplimentele alimentare nu scad nivelul de colesterol
Consumul de suplimente alimentare nu se asociază cu scăderea colesterolului LDL (low-density lipoproteins) şi cu o îmbunătăţire a sănătăţii cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology şi prezentat în cadrul sesiuniilor ştiinţifice ale American Heart Association (AHA) de anul acesta. Acest studiu a evidenţiat, încă o dată, beneficiile administrării de statine la persoanele cu risc cardiovascular, prin scăderea semnificativă a colesterolului LDL şi colesterolului total, în contextul unui profil de siguranţă favorabil.
Cum a rescris Einstein legile fizicii în câteva luni
Einstein a fost o vreme un simplu funcționar la biroul de patente din Berna, Elveția. Eșuase în încercarea de a obține doctoratul în fizică și renunțase la ideea de carieră universitară. În acest răstimp a citit o carte de Henri Poincaré, un matematician francez faimos, în care acesta din urmă a prezentat trei probleme nerezolvate în știință. Prima avea legătură cu „efectul fotoelectric”, a doua cu „mișcarea browniană”, iar a treia cu „eterul luminifer” (care se presupunea că este un fel de substanță prezentă peste tot în spațiu, mediul de transmitere a luminii).
