În orice moment, aproximativ două treimi din suprafața Pământului este acoperită de nori. În ansamblu, norii păstrează planeta semnificativ mai rece față de cum ar fi fără ei.
Dar pe măsură ce Pământul se încălzește — în principal din cauza creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generate de arderea combustibililor fosili de către oameni — și norii se schimbă. Iar acest lucru ar putea deja să provoace și mai multă încălzire globală, adăugându-se efectului de seră și amplificând la rândul lui modificările din comportamentul norilor.
În ultimii ani, temperatura medie globală a crescut mai mult decât se așteptau climatologii. În cea mai recentă cercetare a noastră, condusă de NASA Goddard Institute for Space Studies, arătăm că schimbările în formarea și distribuția norilor au contribuit semnificativ la încălzirea planetei.
Norii și clima
Norii contribuie la menținerea unei temperaturi scăzute pe Pământ prin faptul că reflectă lumina solară înapoi în spațiu, înainte ca aceasta să ajungă la sol. Dar nu toți norii sunt la fel.
Norii albi și strălucitori reflectă mai multă lumină solară — în special atunci când sunt aproape de ecuator, acolo unde radiația solară este mai intensă.
Norii gri, fragmentați, reflectă mai puțină lumină solară, la fel și cei aflați aproape de poli, unde lumina solară este mai slabă.
Un studiu publicat anul trecut a arătat că Pământul absoarbe mai multă lumină solară decât ar putea fi explicat doar prin efectul de seră. Norii sunt implicați în acest proces, însă nu era clar cum anume.
Zonele cu nori reflectivi se reduc
Studiul nostru recent arată ce se întâmplă: zonele acoperite de nori foarte reflectivi se micșorează. În același timp, zonele acoperite de nori fragmentați, mai puțin reflectivi, se extind.
Efectul net este că mai multă energie solară ajunge la suprafața Pământului, unde este absorbită, ceea ce duce la o încălzire suplimentară.
Am analizat și efectele schimbărilor în proprietățile norilor foarte reflectivi, provocate, de exemplu, de modificările în poluarea atmosferică generată de aerosoli. Totuși, am descoperit că aceste efecte sunt mult mai mici comparativ cu impactul provocat de reducerea suprafeței acoperite de nori reflectivi.
Imaginea globală
La scară globală, modelele de circulație a vânturilor sunt determinate de aerul cald care se ridică în apropierea ecuatorului și de rotația Pământului. Aceste procese generează curenți uriași de circulație atmosferică ce înconjoară globul.
Sistemele meteorologice locale — cele care determină formarea și tipul norilor — depind de aceste mari tipare de vânt. Dar tiparele majore de circulație atmosferică se modifică din cauza încălzirii globale.
Am descoperit că cele mai mari schimbări ale norilor apar la marginile acestor sisteme de vânt.
Norii foarte reflectivi sunt în declin într-o zonă apropiată de ecuator, cunoscută sub numele de „zona de convergență intertropicală”, dar și în alte două benzi climatice cunoscute ca „trasee ale furtunilor”, situate între 30 și 40 de grade latitudine.
În același timp, regiunile subtropicale dominate de vânturi comerciale, unde sunt prezenți în mod constant nori fragmentați, dar mai puțin reflectivi, se extind.
Un cerc vicios
Pe scurt, încălzirea globală cauzată de creșterea gazelor cu efect de seră modifică marile sisteme de vânt ale Pământului. Aceste schimbări duc apoi la reducerea suprafețelor acoperite de nori foarte reflectivi, ceea ce cauzează și mai multă încălzire. Încălzirea modifică tiparele vânturilor, care modifică la rândul lor tiparele norilor, ceea ce duce la încălzire suplimentară.
Acesta este un exemplu clasic de „feedback pozitiv” în sistemul climatic: încălzirea generează și mai multă încălzire.
Mai avem multe de învățat despre detaliile acestui mecanism de feedback. Cercetările noastre vor continua să folosească observații prin satelit pentru a monitoriza norii și cantitatea de energie pe care Pământul o primește și o radiază înapoi în spațiu.
| Citește și:
• Cum îşi păstrează norii forma? În fapt, e doar o iluzie
• Ce mai "desenează" norii (galerie foto)
Traducere după Global warming is changing cloud patterns de Christian Jakob, director al ARC Centre of Excellence for the Weather of the 21st Centrury, Monash University.
