Cutremur Chile 1960Denumite şi cutremure de pământ, seismele sunt mişcări ale scoarţei terestre care produc mari pagube, atât materiale, cât şi umane. Ştiinţa care studiază cutremurele este seismologia, o ramură a geofizicii. Mai multe despre cutremure, în continuare.

 

 

Deşi s-au făcut multe descoperiri în legătură cu seismele, totuşi există încă numeroase necunoscute. În prezent se caută metode eficiente de predicţie a cutremurelor.


Cum se produc seismele?

Pentru producerea unui seism există mai multe cauze. Acestea pot fi produse de: contactul dintre două plăci tectonice, de erupţii vulcanice, de explozii sau impacturi puternice. Cutremurele produse de contactul dintre plăcile tectonice poartă numele de cutremure tectonice, iar cele produse de erupţiile vulcanice poartă numele de cutremure vulcanice.

Poartă numele de seism orice mişcare a scoarţei terestre, indiferent de amplitudinea acestei mişcări. Surpările vechilor mine sau exploziile provocate de oameni constituie şi ele cauze ale seismelor. Dar cele mai multe dintre cutremure (90%) sunt de origine tectonică.

Undele seismice

Şocul seismic se produce ca urmare a venirii în contact a două plăci tectonice, astfel eliberându-se cantităţi mari de energie cinetică, acumulate de plăcile tectonice. Eliberarea acestei energii cinetice generează unde elastice denumite unde seismice. Undele seismice sunt similare celorlalte categorii de unde, fiind caracterizate de o anumită frecvenţă, o anumită perioadă şi de o anumită amplitudine. Aceste unde se propagă în toate direcţiile, iar în drumul lor suferă numeroase procese de reflexie şi refracţie, asemănătoare celor suferite de undele luminoase, unde de natură electromagnetică.

Punctul în care se produce şocul seismic, altfel spus seismul propriu-zis, poartă numele de hipocentru sau focar. Hipocentrul sau focarul unui seism se poate situa la diverse adâncimi în scoarţa terestră. Epicentrul reprezintă un punct situat la suprafaţa scoarţei terestre, pe o verticală pornind de la hipocentru.


Unde se produc cutremurele?

Prin intermediul unei aparaturi sofisticate poate fi determinată distanţa la care se află focarul unui seism. Astfel, după adâncimea la care se află focarul, cutremurele se clasifică în:

1.    Cutremure crustale. Cutremurele crustale sunt cutremurele care se produc la cea mai mică adâncime (până la 70 de km). Aceste cutremure reprezintă 90% din toate cutremurele produse pe glob şi sunt caracterizate de o durată scurtă. Astfel de cutremure se produc frecvent în centura circumpacifică, bazinul mediteranean şi anumite zone din Asia de Sud-Est.

2.    Cutremurele subcrustale. Aceste cutremure se produc între 70 şi 300 de km adâncime. Prezintă o durată moderată şi produc pagube mai însemnate decât cele crustale. Focare ale cutremurelor subcrustale sunt situate în Afghanistan, Columbia, Mexic şi zona Vrancei, din România.

3.    Cutremurele profunde. Aceste cutremure se produc între 300 şi 700 km şi reprezintă cutremure cu o rată de incidenţă destul de scăzută. Sunt cele mai violente cutremure, putând provoca chiar modificări puternice în relieful zonei afectate.


Cum determinăm violenţa unui cutremur?

Există numeroase scări care măsoară violenţa unui cutremur. Aceste scări se clasifică în scări de intensitate macroseismică şi scări de magnitudine.

Scările din prima categorie, scările de intensitate macroseismică măsoară violenţa unui cutremur pe baza pagubelor produse de acesta. Astfel, comparând pagubele produse de un anumit cutremur cu pagubele produse de cutremure anterioare, putem plasa acest cutremur la o anumită valoare a scării. Putem spune că acest tip de scări de măsură clasifică cutremurele în funcţie de efectele acestora. Există numeroase scări de intensitate macroseismică, dintre care cea mai renumită este scara Mercalli, care prezintă 12 grade.

A doua categorie de scări este reprezentată în principal de scara Richter. Scara Richter, denumită după fizicianul şi seismologul cu acelaşi nume, clasifică cutremurele în funcţie de amplitudinea undelor lor seismice. O creştere cu un grad pe scara Richter indică o creştere de 10 ori a amplitudinii undelor seismice. În teorie această scară nu are o limită superioară, dar în practică nu a fost înregistrat niciodată un cutremur de magnitudine mai mare de 9 pe scara Richter. Aparatul care măsoară amplitudinea undelor seismice poartă numele de seismograf.

În practica modernă magnitudinea este estimată prin intermediul aşa-numitului moment seismic, parametru care a dus la apariţia unei scări numite moment magnitudine. Această scară permite măsurători mai precise îndeosebi pentru cutremurele foarte mari. De pildă, marele cutremur din Alaska din 1964, 8,3 pe scara Richter, a fost estimat la 9,2 pe scara moment magnitudine. De asemenea, cutremurul din Chile din 1960, considerat cel mai puternic din istoria documentată, a fost estimat la 9,5 pe scara moment magnitudine.

 




Importanţa seismologiei

Ramură a geofizicii, un domeniu de studiu interdisciplinar, aflat la limita dintre fizică şi geologie, seismologia este o ştiinţă de o deosebită importanţă. Studiind seismologia, oamenii de ştiinţă ar putea descoperi metode de predicţie a cutremurelor mai eficiente, care să împiedice producerea unor pagube atât de însemnate.

Pe lângă predicţia seimelor, seismologia are şi un rol important în dezvoltarea altor ştiinţe precum tectonica, mineralogia, petrologia şi poate oferi date importante despre structura generală a Terrei. Studiind viteza de propagare a undelor prin diverse straturi de rocă, putem afla date privitoare la duritatea acestor roci şi a mineralelor componente. De asemenea, contribuţiile din seismologie au ajutat la formarea unei imagini mai ample asupra structurii planetei noastre. Studiind viteza de propagare a undelor prin diverse strate ale planetei, oamenii de ştiinţă au putut afla date importante despre componenţa petrografică, mineralogică şi chimică a acestor strate.



Pot animalele simţi seismele?

Iată o întrebare care naşte multe controverse! S-a observat faptul că un număr mare de mamifere manifestă o stare de nelinişte înainte de producerea cutremurelor. Astfel, câinii, porci, caii, vitele, şobolanii, diverse reptile şi insecte etc., prezintă comportamente neobişnuite înainte de producerea unor seisme.

Au fost raportate numeroase cazuri în care animalelor domestice le scade pofta de mâncare şi se mişcă neliniştite în ţarcurile lor. Animale precum şerpii, şopârlele, broaştele şi şobolanii ies în număr mare la suprafaţă şi se îndepărtează de zona producerii cutremurului. Multe din aceste animale sunt atât de speriate de seisme, încât lasă garda jos în prezenţa altor pericole.

Cine ştie, poate în viitor cutremurele vor putea fi prezise studiind comportamentul acestor animale. Deocamdată cercetătorii sunt în general sceptici, studiile efectuate de către americani (USGS - U.S. Geological Survey) nedezvăluind nimic concret în acest sens.


Măsuri împotriva seismelor

Seismele reprezintă unele dintre cele mai periculoase catastrofe naturale şi tocmai de aceea este necesară luarea unor măsuri de protecţie împotriva acestora. Structurile clădirilor, podurilor, drumurilor trebuie proiectate ţinând seama şi de producerea seismelor. Omenirea trebuie să descopere metode de predicţie a seismelor, care să permită anticiparea acestora cu mult timp înaintea producerii seismului, astfel încât să se poată desfăşura evacuarea populaţiei. De asemenea, ca în cazul oricăror astfel de dezastre, autorităţile locale trebuie să dezvolte planuri de evacuare bine puse la punct şi care să poată fi desfăşurate rapid, deoarece în astfel de momente timpul este cel mai importat.



Ce putem face noi să ne protejăm de cutremure?

Mai sus am menţionat câteva măsuri care pot fi aplicate pentru a reduce pagubele produse de cutremure, dar aceste măsuri trebuie luate de către autorităţile statului. Acum vom prezenta câteva măsuri de care ar trebui să ţină seama fiecare dintre noi în caz de cutremur.

Dacă sunteţi în casă la momentul producerii unui cutremur, cel mai bine este să vă adăpostiţi sub tocul uşii sau sub o piesă de mobilier, o masă solidă de exemplu. Dacă nu aveţi unde să vă adăpostiţi, evitaţi mijlocul încăperii, căci există riscul ca tavanul să cadă; adăpostiţi-vă în colţurile încăperii. Niciodată în timpul unui cutremur nu utilizaţi scările, acestea sunt primele structuri care se prăbuşesc la producerea unui seism.

Nu aprindeţi lumina, chibrituri sau nici un fel de flacără! Instalaţiile de gaz pot fi deteriorate de seism, iar gazul poate fi eliberat. Aprinzând o flacără puteţi face ca anul nou să sosească mai repede, cu un minunat foc de artificii...

Nu folosiţi mijloacele de comunicaţie dacă nu aveţi absolută nevoie de ele, pentru a nu le ţine ocupate. Viaţa cuiva poate depinde de aceste mijloace de comunicaţie.


Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.