Oraşele din spaţiuPentru un observator din spaţiu prezenţa omului Pământ este marcată în mod clar şi variat: modele regulate de terenuri agricole irigate, liniile desenate de drumuri şi căi ferate transcontinentale, barajele din sistemul hidrografic.

 

 

 

 

Mai sunt şi dreptunghiurile de ciment ale porturilor ori digurile poziţionate de-a lungul coastei. Dar ce se poate spune despre oraşe, altă marcă distinctă a umanităţii? Pe timp de zi, oraşele privite din spaţiu se pot amesteca în mediul rural sau apar ca o pată gri, în funcţie de stilul de dezvoltare sau mărimea zonei urbane.

 


Privind spre est dintr-o poziţie din sud-vestul Irlandei, un astronaut a avut această panoramă pe timp de noapte a centrelor de populaţie din Irlanda şi Marea Britanie. Imaginea a fost făcută pe 1 februarie 2008, folosind lentile de 28 mm.

 






Chicago, Illinois, este oraşul unde locuiesc aproximativ trei milioane de oameni, dar zona metropolitană mai largă include aproape zece milioane. Pe timpul zilei (fotografia de sus), centrul oraşului de culoarea cimentului se amestecă aproape imperceptibil în culorile gri-verzi ale suburbiilor şi apoi ale terenurilor agricole. Pe timpul nopţii (următoarea fotografie), regiunea a zece milioane de oameni nu poate fi uitată. Prima fotografie este făcută pe data de 8 octombrie 2003, cu lentile de 50 mm. A doua fotografie a fost făcută pe 7 octombrie 2003, cu lentile de 50 mm.

Pe timpul nopţii, luminile oraşului prezintă observatorului din spaţiu evidenţa spectaculară a existenţei noastre, a distribuţiei noastre şi a abilităţii noastre de a schimba mediul înconjurător.

Acum câţiva ani, NASA şi NOAA şi-au unit forţele pentru a prezenta prima hartă a Pământului pe timp de noapte, folosind datele colectate timp de nouă luni prin DMSP-ul (Programul de Apărare Meteorologică prin Satelit) unui satelit plasat la o altitudine de 830 de kilometri deasupra Pământului. Acestă hartă a „luminilor nopţii”, larg răspândită pe Internet, a ajutat mulţi oameni să vizualizeze distribuţia din lume a oamenilor şi a oraşelor.

Astronauţii ce înconjoară Pământul au minunatul avantaj că punctul de observare a Pământului pe timp de noapte îl au de la 350-400 km deasupra suprafeţei, putând în acelaşi timp să vadă mai multe regiuni deodată. Camerele de la bord şi un pic de experimentare le permite astronauţilor să facă poze foarte detaliate ale oraşelor noastre pe timpul nopţii şi să le împartă cu noi, ceilalţi.



Luminile cu vapori portocalii de sodiu iluminează instalaţiile portuare de la Long Beach, California, sprijinind operaţiunile non-stop dintr-unul din cele mai aglomerate porturi comerciale de marfă. Imaginea a fost făcută la data de 4 februarie 2008, fiind folosite lentile de 400 mm, care au furnizat o rezoluţie superioară.

Să faci fotografii în întuneric este destul de dificil, însă ce face acest lucru şi mai dificil este faptul că Staţia Spaţială Internaţională se mişcă cu mai mult de 7 kilometri per secundă (15,659 mile pe oră) relativ la suprafaţa Pământului. Cu lumina de pe timpul zilei, o cameră de la bord poate fi setată să facă o fotografie cu un timp de expunere de doar 1/500 dintr-o secundă. Cu suprafaţa Pământului în întuneric, imaginile cu oraşe din timpul nopţii cer un timp de expunere mult mai lung. Cum Staţia Spaţială Internaţională zboară deasupra Pământului şi implicit deasupra oraşelor, astronautul încearcă să fotografieze, însă câmpul de vedere al camerei se mişcă, în timp ce obturatorul este deschis - o reţetă pentru imagini neclare. Cu cât expunerea va fi mai lungă, cu atât neclaritatea provocată de mişcare va fi mai mare.



Don Pettit a construit şi instalat „montură scoţiană” pentru a-i permite să facă fotografii pe timp de noapte din Staţia Spaţială Internaţională. Astronauţii folosesc dispozitivul pentru a menţine camera stabilă în timpul expunerilor lungi, în timp ce staţia se mişcă deasupra suprafeţei Pământului. Imaginea a fost făcută pe 5 aprilie 2003.

Spre sfârşitul anului 2002 şi începutul anului 2003, astronautul Don Pettit, parte din Expediţia 6 a Staţiei Internaţionale Spaţiale, a petrecut ceva timp acumulând piese disponibile din staţia spaţială şi a construit un dispozitiv numit „montura scoţiană”. „Montura scoţiană” este o montură a unei camere utilizată în mod obişnuit de către astronomii şi fotografii de pe Pământ pentru a capta imagini de stele şi planete în cerul de noapte. Aparatul foto este montat pe o platformă cu balamale care poate fi mutată foarte încet şi precis (prin rotirea unui mâner). Pe Pământ, dispozitivul permite fotografilor să compenseze rotaţia relativă a Pământului faţă de stele. În spaţiu, permite astronauţilor să compenseze mişcarea relativă a Staţiei Spaţiale faţă de Pământul de mai jos. Atenta coordonare ţine în timpul de expunere lung oraşul vizat în aceeaşi poziţie în câmpul de vedere al camerei, chiar dacă şi staţia şi suprafaţa Pământului se mişcă.

Montura lui Pettit şi tehnicile de fotografie pe timp de noapte au produs sute de imagini ale oraşelor  din toată lumea ce au rezoluţia (nivelul de detalii) estimată la aproximativ 60 de metri. De atunci, alţi câţiva membri ai echipajului au fost capabili să stăpânească cu succes tehnici de fotografie pe timp de noapte. Spre sfârşitul lui 2007 şi până la începutul lui 2008, inginerul de zbor al expediţiei 16, Dan Tani, a dobândit o serie de imagini frapante ale oraşelor pe timp de noapte, inclusiv unele imagini interesante luate cu lentile de 400 mm, ce au produs imagini cu rezoluţia estimată la pământ de mai puţin de 10 metri.



Dan Tani, recent luat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale ca membru al Expediţiei 16, a extins tehnicile lui Don Pettit de a fotografia luminile oraşelor. El a făcut fotografii pe timp de noapte cu o rezoluţie mai bună de 10 metri (aproximativ lungimea unui autobuz), folosind lentile de 400 mm. Imaginea a fost făcută pe data de 30 ianuarie 2008.

Recent, Don Pettit a ansamblat o secvenţă din câteva dintre cele mai fabuloase imagini ale oraşelor pe timp de noapte într-un „turneu mondial” animat al oraşelor pe timp de noapte. Acest videoclip, produs  în întregime de Pettit, vă duce într-o excursie rapidă în care puteţi compara oraşele din diferite regiuni, toate văzute din Staţia Spaţială Internaţională.

Din perspectivă geografică, oraşele pe timp de noapte spun poveşti diferite despre o regiune. Luminile oraşului prevăd limite clare care delimitează cele mai dese concentrări de oameni, o caracteristică care a fost utilizată pentru a evalua efectul de urbanizare asupra ecosistemelor Pământului. Detaliile tot mai multe despre luminile oraşelor disponibile de la fotografiile astronauţilor pot ajuta la rafinarea graniţelor urbane definite de date prin satelit. Culoarele de transport şi dezvoltările comerciale majore, cum ar fi porturile, centrele comerciale şi cele culturale - cum ar fi Las Vegas - ies în evidenţă într-un peisaj.



„Fâşia Vegas”de cazinouri şi hotele - cu reputaţia de a fi cel mai luminos punct de pe Pământ - iese în evidenţă în centrul acestei imagini atât din cauza strălucirii, cât şi din cauza diversităţii de culori. Imaginea a fost făcută pe data de 4 februarie 2008, folosind lentile de 400 mm.

În multe oraşe, cartierele de generaţii diferite pot fi distinse prin culoarea de iluminare şi prin modelele străzilor lor. În multe dintre oraşele din America de Nord, cartierele mai vechi au mai puţine modele regulate de străzi şi iluminare prin lumina verde a vaporilor de mercur, în timp ce oraşele mai noi, în special din vestul Statelor Unite, au modele ale străzilor orientate în direcţiile punctelor cardinale şi iluminare prin vaporii portocalii de sodiu. Majoritatea modelelor de străzi din Denver sunt rectilinii, orientate nord-sud şi vest-est.



Străzile din Denver, Colorado, sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale. Imaginea a fost făcută pe data de 31 ianuarie 2008, cu lentile de 85 mm.

Oraşele din diferitele regiuni ale Terrei sunt de asemenea identificate prin diferenţele de lumini din timpul nopţii. Oraşele japoneze strălucesc cu un albastru-verde mai calm decât alte regiuni ale lumii. Dezvoltările mai noi de-a lungul ţărmului din Golful Tokyo sunt caracterizate prin lămpi cu vapori portocalii de sodiu, în timp ce majoritatea zonelor urbane sunt luminate cu lămpi cu vapori verzi de mercur.



Ca în multe oraşe japoneze, luminile de noapte din Tokyo, Japonia, au o strălucire albastră-verzuie ce vine de la iluminarea cu vapori de mercur. Imaginea a fost făcută pe data de 5 februarie 2008.

Oraşele de frontieră precum Ciudad Juaréz, Mexico, şi El Paso, Texas, ilustrează diferitele modele de oraşe „margină-lângă-margină”, sugerând influenţe culturale cu privire la dezvoltarea şi creşterea oraşelor şi a infrastructurii. Ciudad Juaréz suportă cel puţin 1,300,000 de oameni. Pe partea americană a Rio Grande, El Paso este iluminat de Autostrada Interstatală I-10 ce traversează oraşul. Deşi zona El Paso, cu o populaţie estimată la ceva mai mult de 600,000 este în zona de construcţie a oraşului Ciudad Juaréz, densitatea aşezărilor evidenţiată de distribuţia luminilor, este mult mai mică.



Ciudad Juaréz, Mexico, care este mult mai populat, este separat de El Paso, Texas, de fluviul Rio Grande. Imaginea a fost făcută pe 7 aprilie 2003, cu lentile de 85 mm.

Creşterea rapidă a Jiddah şi Mecca, din Arabia Saudită, se văd pe hartă din tiparele de iluminat, şi drumul care le leagă iese în evidenţă ca un şir strălucitor în deşertul întunecos din jur.



Oraşele Jiddah şi Mecca, din Arabia Saudită, sunt conectate printr-un drum de pelerinaj bine luminat. Imaginea a fost făcută pe 11 decembrie 2007, cu lentile de 85 mm.

Ce urmează? Pământul devine o planetă urbană. Cum tot mai mulţi şi mai mulţi oameni se mută în oraşe şi zonele suburbane şi rurale din jur sunt tot mai mult dezvoltate, modelul de lumini a oraşelor din toată lumea se va schimba. Urmele individuale ale oraşelor se vor uni formând o zonă luminoasă mai mare. Mai multe drumuri for conecta aceste oraşe pentru a forma o zonă iluminată, ca o dantelă, în părţile locuibile ale continentelor. Fotografiile pe timp de noapte ale astronauţilor din misiuni viitoare va documenta aceste modificări, oferind ilustraţii dramatice pentru povestea continuă a urmelor omenirii pe Pământ.

Fotografiile astronauţilor sunt furnizate de experimentul ISS Crew Earth Observations şi de ştiinţa imaginilor & Laboratorul de Analiză, de la Centrul Spaţial Johnson. Imaginile din acest articol au fost tăiate şi mărite pentru a îmbunătăţi contrastul. Greşelile furnizate de lentile au fost înlăturate. Programul Staţiei Spaţiale Internaţionale sprijină laboratorul să ajute astronauţii să facă fotografii ale Pământului, care vor fi de mare valoare oamenilor de ştiinţă şi publicului, făcându-le totodată disponibile gratuit pe Internet.




Textul reprezintă traducerea articolului Cities At Night publicat pe site-ul NASA.
Traducere: Irina Duceac


Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.