Tanara dormindSomnul nu ne ajută doar să ne reîmprospătăm pentru ziua care urmează. El are şi un impact pe termen lung asupra sănătăţii. Somnul de tip REM opreşte producţia de substanţe chimice care induc stresul care are loc la nivel cerebral şi ne alină cele mai dureroase amintiri.

 

 

 

Aceasta este descoperirea cercetătorilor de la Universitatea Berkeley din California, care au observat că o serie de transformări dramatice legate de stres au loc la nivel cerebral în faza de somn REM. Visatul constituie o modalitate a creierului de a procesa amintirile dureroase şi de a le face să ne afecteze mai puţin în mod sistematic. Deşi, în mod evident, nu ne poate şterge din memorie traumele, se pare că acest somn profund aduce într-adevăr nişte beneficii anti-stres considerabile.

Somnul de tip REM (somnul profund) este cel asociat cu visele, cu momentele în care visăm.


Cercetătorul Matthew Walker explică:
”Bazându-se pe compoziţia lui neurochimică unică, visatul ne conferă un fel de terapie nocturnă, un balsam reconfortant care ajută la eliminarea părţilor negative ale experienţelor emoţionale din ziua precedentă.”

Cu toate acestea, se pare că cei care suferă de tulburarea posttraumatică de stres nu mai beneficiază de pe urma acestui proces. Se poate ca acest lucru să se întâmple din cauza că cicatricile psihologice sunt profunde şi pot fi declanşate de întâmplări cotidiene – de exemplu, un zgomot puternic produs de o maşină –, astfel încât întreaga experienţă rămâne prea viscerală pentru a fi ameliorată în timpul somnului REM.

Această cercetare oferă o primă înţelegere clară a efectelor emoţionale ale somnului de tip REM, care este o faza de somn profund, ocupând cam o cincime din durata totală a timpului pe care îl petrecem dormind. Într-adevăr, orice nouă descoperire legată de motivele pentru care dormim este o veste bună – deşi putem identifica toate lucrurile rele care ţi se întâmplă dacă nu dormi suficient, este surprinzător de dificil să precizăm scopul pentru care dormim.

Autorul principal Els van der Helm comentează:
”În timpul somnului REM, amintirile sunt reactivate, puse în perspectivă, conectate şi integrate, dar într-o stare în care substanţele chimice din creier care induc stresul sunt suprimate, spre beneficiul nostru.”

Iar Matthew Walker adaugă:
”Ştim că în timpul somnului REM există o diminuare substanţială a nivelului de norepinefrină, o substanţă chimică din creier asociată cu stresul. Prin reprocesarea unor experienţe emoţionale anterioare în timpul somnului REM, în acest mediu cu un nivel scăzut de norepinefrină, deci sigur din punct de vedere neuro-chimic, ne trezim în ziua următoare şi ne dăm seama că acele trăiri şi-au pierdut din puterea emoţională. Ne simţim mai bine în legătură cu ele, simţim că le putem face faţă. Acest studiu poate ajuta la explicarea faptului misterios pentru care medicamentele îi ajută pe unii pacienţi cu TPTS, ameliorându-le simptomele şi îmbunătăţindu-le calitatea somnului. Acesta ar putea de asemenea să deschidă noi căi pentru tratamente vizând somnul şi bolile mentale.”

 

 

Articolul reprezintă traducerea articolului We dream in order to ease our painful memories, publicat de io9.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro