Cel mai mare studiu de până acum privind vaccinurile împotriva Covid a analizat problemele medicale apărute în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Au fost observate mici creșteri ale problemelor neurologice, de sânge și cardiace, informează 360medical.ro. Specialiștii spun însă că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid depășesc cu mult riscurile vaccinării.
Vaccinurile care protejează împotriva îmbolnăvirilor grave, a decesului și a simptomelor persistente și de lungă durată (Covid prelungit/ Long Covid) ale unei infecții cu coronavirus au fost asociate cu mici creșteri ale afecțiunilor neurologice, sanguine și cardiace în cadrul celui mai mare studiu global de siguranță a vaccinurilor realizat până în prezent.
S-a constatat în mod constant că infecțiile cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19, sunt mai susceptibile de a provoca afecțiunile observate în acest studiu decât vaccinările, au remarcat cercetătorii în analiza lor, adăugând că acest factor ar trebui luat în considerare atunci când se cântărește raportul risc-beneficiu al imunizării.
Evenimentele rare – identificate la începutul pandemiei – au inclus un risc mai mare de inflamații ale inimii în urma vaccinării cu ARN mesager (ARNm) produse de Pfizer, BioNTech și Moderna și un risc crescut de apariție a unui cheag de sânge la nivelul creierului după imunizarea cu vaccinuri cu vectori virali, cum ar fi cel dezvoltat de Universitatea Oxford și produs de AstraZeneca.
Vaccinurile cu vectori virali au fost, de asemenea, corelate cu un risc crescut de sindrom Guillain-Barre (SGB), o tulburare neurologică în care sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul nervos periferic.
Peste 13,5 miliarde de doze de vaccinuri Covid au fost administrate la nivel mondial în ultimii trei ani, salvând peste 1 milion de vieți numai în Europa.
Cu toate acestea, o mică parte dintre persoanele imunizate au fost afectate de aceste vaccinări, alimentând dezbaterile privind beneficiile versus efectele nocive ale acestora.
Noua cercetare, realizată de Global Vaccine Data Network (GVDN), a fost publicată săptămâna trecută în revista Vaccine, datele fiind disponibile prin intermediul unor tabele interactive pentru a arăta metodologia și concluziile specifice.
Raportul a analizat în mod concret evenimentele adverse în urma administrării vaccinurilor Pfizer, Moderna și AstraZeneca.
Cercetarea a căutat 13 afecțiuni medicale pe care grupul GVDN le-a considerat „evenimente adverse de interes special” în rândul a 99.068.901 persoane vaccinate din opt țări: Argentina, Australia, Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Noua Zeelandă și Scoția, cu scopul de a identifica acele afecțiuni corelate cu vaccinarea anti-Covid.
Utilizarea datelor agregate a permis identificarea acelor concluzii care ar fi putut fi ratate atunci când se analizau doar populații mai mici.
Miocardita, sau inflamația mușchiului cardiac, a fost identificată în mod constant după prima, a doua și a treia doză de vaccinuri cu ARNm, a constatat studiul.
Cea mai mare creștere a raportului observat/ prevăzut a fost observată după o a doua doză cu vaccinul Moderna.
O primă și o a patra doză a aceluiași vaccin a fost, de asemenea, legată de o creștere a pericarditei, sau a inflamației sacului subțire care acoperă inima.
Semnale de siguranță
Cercetătorii au constatat o creștere semnificativă din punct de vedere statistic a cazurilor de sindrom Guillain-Barre în termen de 42 de zile de la o primă doză cu ChAdOx1 (Vaxzevria), dezvoltat de Oxford, care nu a fost observată cu vaccinurile cu ARNm.
Pe baza incidenței de fond a afecțiunii, erau de așteptat 66 de cazuri, dar au fost observate 190 de evenimente.
ChAdOx1 a fost corelat cu o creștere de trei ori mai mare a trombozei sinusurilor venoase cerebrale, un tip de cheag de sânge în creier, identificat în 69 de evenimente, față de 21 preconizate.
Asocierea cu acest risc a dus la suspendarea vaccinului în mai multe alte țări.
Miocardita a fost, de asemenea, legată de o a treia doză de ChAdOx1 la unele, dar nu la toate populațiile studiate.
În cadrul studiului au fost identificate posibile semnale de siguranță pentru mielita transversă – inflamația măduvei spinării – după vaccinurile cu vectori virali.
La fel și encefalomielita acută diseminată – inflamație și umflături la nivelul creierului și al măduvei spinării – după ambele vaccinuri, atât cel cu vectori virali, cât și cel cu ARNm.
Au fost observate șapte cazuri de encefalomielită acută diseminată după vaccinarea cu vaccinul Pfizer-BioNTech, față de două estimate.
Evenimentele adverse de interes deosebit au fost selectate pe baza asocierilor prestabilite cu imunizarea, a ceea ce se știa deja despre afecțiunile legate de imunitate și a cercetărilor preclinice.
„Semnalele de siguranță identificate în acest studiu ar trebui evaluate în contextul rarității, severității și relevanței lor clinice”, au scris cercetătorii.
„În plus, evaluările generale ale raportului risc-beneficiu al vaccinării ar trebui să ia în considerare riscul asociat cu infecția, deoarece mai multe studii au demonstrat un risc mai mare de a dezvolta evenimentele studiate, cum ar fi GBS, miocardita sau ADEM, în urma infecției cu SARS-CoV-2 decât în urma vaccinării”, au precizat aceștia.
Studiul nu a monitorizat sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS), pe care unele cercetări l-au asociat cu vaccinurile Covid.
Intoleranța la exerciții fizice, oboseala excesivă, amorțeala și „ceața cerebrală” s-au numărat printre simptomele comune identificate la peste 240 de adulți care se confruntă cu sindromul de oboseală cronică post-vaccinare într-un studiu separat realizat de facultatea de medicină Yale. Cauza sindromului nu este încă cunoscută, iar acesta nu are teste de diagnosticare sau remedii dovedite.
Studiul de la Yale urmărește să înțeleagă această afecțiune pentru a ușura suferința celor afectați și pentru a îmbunătăți siguranța vaccinurilor, a declarat Harlan Krumholz, unul dintre cercetătorii principali și director al Centrului de cercetare și evaluare a rezultatelor din cadrul spitalului universitar Yale New Haven.
„Ambele lucruri pot fi adevărate”, a declarat Krumholz într-un interviu pentru Bloomberg. „Ele pot salva milioane de vieți și poate exista un număr mic de persoane care au fost afectate în mod negativ”.
Notă: conform cercetătorilor care au efectuat studiul, rezultatele se referă la primele 42 de zile după vaccinare („we present results for the risk interval of 0–42 days”).
Articol preluat de pe 360medical.ro, cu acordul editorului.
