Dacă a existat vreodată un studiu care să-ţi spună să nu pierzi somnul, ar fi acesta. Persoanele private de un somn odihnitor noaptea riscă să sufere schimbări în activitatea cerebrală care măresc dorinţa de a consuma alimente bogate în calorii.
Matthew Walker de la University of California din Berkeley şi colegii săi au condus primul studiu al activităţii cerebrale în corelaţie cu obiceiurile alimentare ale oamenilor privaţi de somn. Echipa a folosit fMRI (imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională) pentru a studia tiparele cerebrale ale 23 de persoane, mai întâi după o noapte de somn liniştit şi apoi după o noapte nedormită.
Privarea de somn reducea activitatea în trei zone ale creierului care ajută, printre altele, la procesarea mirosului şi gustului. În acelaşi timp, a fost intensificată activitatea amigdalei, care ajută la controlarea motivaţiei de a mânca. Echipa a descoperit şi că voluntarii au apreciat imaginile cu alimente bogate în calorii ca mai apetisante după o noapte fără somn decât după o odihnă bună.
Evolutiv, ar avea sens, spune Laurent Brondel de la University of Burgundy din Dijon, Franţa. Zilele lungi de vară de la latitudinile mai înalte privează animalele de somn, dar acestea îşi folosesc timpul pentru a mânca mai mult, ceea ce îi ajută să treacă de zilele scurte de iarnă, când mâncarea este mai greu de găsit.
Defavorabil sănătăţii
Totuşi, aceasta este doar o parte a poveştii, spune Stephanie Greer, un alt membru al echipei, tot de la University of California, Berkeley. Corpul are nevoie de mai multă energie atunci când rămânem treji pentru mai mult timp – dar alimentele bogate în calorii care devin mai ispititoare în urma privării de somn reprezintă mai mult decât este necesar pentru a împlini această nevoie. Schimbările în dorinţa de a mânca încurajate de creierul privat de somn probabil că au fost, la origine, o adaptare importantă, însă astăzi nu aduc beneficii sănătăţii, ci din contră.
Brondel este de acord cu această concluzie. „Privarea de somn poate, printr-un mecanism necunoscut, să modifice senzaţia hedonică şi să schimbe comportamentul alimentar”, spune el.
Oricare ar fi mecanismul, studiul transmite un mesaj clar, spune Greer. „Aceste rezultate oferă posibilitatea de a ne adapta mediul şi comportamentul astfel încât să combatem astfel de probleme de sănătate”, spune ea. „Mai exact, studiul nostru arată că o alegere pe care o pot face oamenii este să doarmă suficient regulat.”
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului poor-sleep-makes-food-more-appealing, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Maria Mihai
