Ţinerea mamei şi nou-născutului în aceeași cameră 24/7 pentru a încuraja alăptarea a fost o iniţiativă populară a OMS/UNICEF Baby Friendly Hospital. Un nou studiu publicat de The Cochrane Library arată că metoda ajută alăptarea, cel puţin pe termen scurt.
Dovezi care susţin că „rooming-in-ul” (termenul din limba engleză pentru ţinerea mamei şi copilului 24/7 împreună) pentru mamă şi bebeluş după naştere ar putea fi benefic.
Folosind teste randomizate controlate, autorii au vrut să afle dacă păstrarea mamelor şi nou-născuţilor împreună 24/7 după naştere a dus pe o durată mai lungă de timp la alăptarea fie „exclusivă”, fie ocazională, până la vârsta de cel puţin șase luni.
„Am vrut să reevaluăm dovezile esenţiale și în mintea noastră chiar speram să sprijinim recomandările OMS”, a explicat Sharifah Halimah Jaafar, M.D. al Departamentului de obstetrică şi ginecologie, KPJ Ipoh Specialist Hospital din Ipoh, Perak, Malaezia.
Iniţial, cercetătorii au luat în considerare 23 de rapoarte din 19 teste potenţial corespunzătoare și au identificat doar unul care a îndeplinit condiţiile dorite. Acesta indica la patru zile după naştere, înainte de externare, că rata alăptării era mult mai mică în grupul mamelor separate de copii faţă de grupul celor care au locuit cu nou-născuţii. Totuşi, respectivul studiu nu a furnizat dovezi pentru o perioadă mai lungă de timp, deşi este bine ştiut că un contact cât mai devreme şi continuu între mamă şi copil aduce multe avantaje.
Multe studii sprijină ideea menţinerii în aceeaşi cameră a mamei şi copilului datorită numeroaselor beneficii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, a spus Jaafar. Aceste beneficii includ o mai bună legătură între mamă şi copil, o frecvenţă crescută de alăptare, deoarece astfel se permite hrănirea copilului la cerere, dar și reducerea riscului sindromului morţii subite a sugarului şi a altor complicaţii ce pot apărea la nou-născuţi.
„Interacţiunea este foarte importantă în primele săptămâni de viaţă, iar un studiu din 2007 a constatat că un contact fizic direct cât mai devreme între mamă și copil poate spori rezultatele alăptării și reduce plânsul sugarului”, a spus Jaafar. „De asemenea, este bine cunoscut faptul că separarea poate reduce regularitatea alăptării, precum și cantitatea de lapte produs de mamă”, a adăugat ea.
„Oamenii sunt singurele mamifere care separă mamele de sugari în primele zile de viaţă”, a declarat Alison Stuebe, MD, profesor asistent de obstetrică şi ginecologie la Universitatea din Carolina de Nord, Şcoala de Medicină. „Mama şi sugarul trebuie să fie împreună.”
Chiar dacă studiile sunt limitate, este foarte probabil ca separarea copiilor de mamele lor după naștere, din motive instituţionale, să aibă efecte adverse, a spus Stuebe. „Cu toate acestea, în practica medicală spitalele ar trebui să susţină rămânerea împreună a mamelor şi sugarilor, în contextul nevoilor fiecărei perechi mamă-copil.”
Statul împreună ar trebui să fie norma, dar se cere flexibilitate pentru a individualiza grija atunci când situaţia o impune, a mai spus ea.
„Dacă o mamă este complet epuizată după 40 de ore de travaliu, cinci ore de efort şi o operaţie de cezariană, a refuza accesul copilului în salonul de nou-născuţi din cauza regulilor spitalului referitoare la rămasul împreună al mamei şi sugarului e posibil să nu fie cel mai bun lucru nici pentru mamă şi nici pentru copil”, a spus Stuebe. „Politicile spitaliceşti care instituie reguli clinice care se aplică „întotdeauna” sau „niciodată” au adesea consecinţe nedorite.”
Traducere realizată de Ana Mitran după evidence-rooming-mother-baby-birth, cu acordul editorului.
