Cercetătorii au constatat faptul că speciile de bacterii care se regăsesc în compoziţia produsele probiotice, a lactatelor fermentate pot modifica expresia genelor şi a metabolismului microflorei intestinului natural. Detalii pe această temă în cele ce urmează.
Bacteriile care se găsesc în unele produse lactate fermentate, cum ar fi iaurtul, pot modifica expresia genelor în cazul microbilor prezenţi la nivelul intestinului uman. Reglarea proceselor metabolice care rezultă în consecinţă s-ar putea afla în spatele efectelor benefice pe care aceste bacterii le au la nivel gastro-intestinal. Aceste efecte sunt adesea observate la persoanele care consumă astfel de produse probiotice, potrivit unui studiu publicat în data 26 octombrie 2010 în ″Science Translational Medicine″. Lucrarea a fost finanţată cu ajutorul unor granturi acordate de ″National Institutes of Health″ şi Danone Research, divizia de cercetare ştiinţifică a Groupe Danone, o companie multinaţională cu sediul în Paris care este specializată în produse lactate.
Începând cu anii '90, studiile clinice au demonstrat că bacteriile probiotice pot stimula digestia la om, dar mecanismele moleculare implicate în conferirea acestor beneficii asupra sănătăţii s-au dovedit dificil de stabilit.
"Nimeni nu înţelege cum afectează probioticele sănătatea umană", a declarat microbiologul specializat în produse alimentare David Mills de la Universitatea din California, Davis, care nu a fost implicat în acest studiu. "Ceea ce a demonstrat acest studiu este posibilitatea ca unul dintre mecanisme să schimbe modul de expresie al microbilor şi felul în care aceştia acţionează. Poate că acesta reprezintă o parte a răspunsului privind felul în care aceste tipuri de alimente acţionează în mod eficient asupra sănătăţii noastre."
Jeffrey Gordon, un microbiolog de la Universitatea Washington din St Louis şi echipa sa au propus unor voluntari adulţi sănătoşi un iaurt probiotic comercial disponibil care conţine cinci tulpini de bacterii şi în acelaşi timp au administrat aceleaşi cinci tulpini la şoareci care posedau un subgroup de bacterii intestinale cu caracteristici genetice specifice intestinului uman. Nici o structură din rândul populaţiilor obişnuite de microbi nu a fost modificată de către bacteriile prezente în iaurt, nici în cazul oamenilor, nici în cel al şoarecilor. Un rezultat care nu este deloc surprinzător, în conformitate cu Mills. "Să presupui că ai putea mânca un iaurt şi să te întrebi ce se întâmplă din punct de vedere numeric este ca şi cum ai descărca un galon de Kool-Aid în piscină şi ai aştepta să se schimbe culoarea", a afirmat el.
Dar secvenţierea ARN a microbilor intestinali umani la şoareci a arătat că bacteriile probiotice au schimbat expresia genelor microbilor intestinali care codifică enzime metabolice cheie cum ar fi cele implicate în catabolismul zaharurilor numite xilooligozaharide aflate în multe fructe şi legume. Spectrometria de masă a metaboliţilor urinari care rezultă din procesele metabolice declanşate la şoarecii hrăniţi probiotic a confirmat prezenţa modificărilor şi atunci când cercetătorii au analizat într-un mod similar microbii proveniţi din intestinul persoanelor care consumă iaurt au descoperit supra-reglarea aceloraşi gene.
"Rezultatele arată că în cazul acestor tipuri de afecţiuni specifice organismele probiotice sunt capabile să modifice proprietăţile metabolice ale unui grup de microbi întâlniţi la om", a afirmat Gordon.
Faptul că echipa lui Gordon ar putea detecta un semnal al expresiei alterate a genelor la şoareci care adăpostesc doar 15 specii de microbi intestinali umani şi că prezenţa aceluiaşi semnal a fost evidentă şi la nivelul regiunii gastro-intestinale la om (o regiune care este mult mai complexă) reprezintă începutul unui realizări importante, conform celor relatate de Gregor Reid, cercetător de nutriţie la Lawson Health Research Institute din Canada, care nu a fost implicat în acest studiu. "Chiar dacă avem la dispoziţie un model extrem de simplificat aceste bacterii ar putea reproduce efectele întâlnite la om", a declarat Reid care a scris o parte a referatului care a fost publicat în acelaşi număr din ″Science Translational Medicine″.
Gordon a remarcat faptul că modelul şoricelului folosit în studiul actual indică faptul că a fost realizat un progres în ceea ce priveşte interacţiunile dintre comunităţile microbiene intestinale fortificate şi produsele probiotice care ar putea permite cercetătorilor să dezvolte noi ipoteze, să identifice biomarkeri noi, să aplice concluziile în modelele preclinice şi în cele din urmă să recurgă la utilizarea în clinică a astfel de produse.
Continuarea cercetărilor s-ar putea dovedi utilă, de asemenea, în vederea elucidării interacţiunilor precise care au loc între bacteriile probiotice sau alte elemente nutritive provenite din dietă şi microbii care colonizează intestinul şi conduc la modificări ale metabolismului şi expresiei genelor. "Noi nu cunoaştem caracterul informaţiilor moleculare care au loc între aceste tulpini prezente în iaurt şi rezistenţa florei microbiene", a afirmat Gordon. " Probabil fiecare membru al florei intestinale a putut să îşi adapteze metabolismul într-un mod care i-a fost benefic atât lui cât şi restului florei intestinale. Aceste organisme încearcă în mod constant să găsească un refugiu sau ocupaţie care să le permită să supravieţuiască în cadrul acestor colectivităţi complicate".
Traducere după How-probiotic-yogurt-works.
Translated with permission of The Scientist magazine which is not responsible for any errors occurring as a result of translation.
