Imediat după Big Bang, supa primordială a particulelor subatomice s-a coagulat în câteva elemente ușoare cum ar fi hidrogenul, heliul și litiul. Dar există o problemă: modele Big Bangului indică faptul că ar trebui să existe mult mai mult litiu decât vedem astăzi.
Sunt teoriile noastre greșite? Cea mai recentă căutare a găsit mai mult litiu decât oricând înainte, dar nu suficient pentru a se potrivi cu modele. Asta sugerează puternic faptul că legi necunoscute ale fizicii ar fi putut intra în joc imediat după Big Bang.
În cadrul unor cercetări anterioare s-au studiat atmosferele stelelor din apropierea marginii Căii Lactee după litiu-7, izotopul cel mai frecvent. Aceste stele sunt foarte vechi, iar cantitatea de litiu pe care o conțin este legată într-un mod previzibil de compoziția Universului timpuriu. Observațiile s-au axat pe straturile exterioare ale stelelor , deoarece acestea nu se amestecă cu materia din nucleu, unde litiul poate fi produs.
Cantitatea de litiu-7 pe care aceste studii au găsit-o este de aproximativ o treime față de ceea ce modele Big Bang spun că ar trebui să fie. Un motiv posibil este că litiul pătrunde în interiorul stelelor și este distrus de temperaturile ridicate.
Christopher Howk de la Universitatea Notre Dame din Indiana şi colegii săi au extins căutare pentru norii de gaz dintr-o galaxie satelit din apropiere, Norul mic Magellanic (Small Magellanic Cloud). Utilizând „Very Large Telescope” (VLT) din nordul Chile, au descoperit aproape la fel de mult litiu în acești nori precum au prezis modele Big Bang.
Deficitul rămâne important, totuși. Asta pentru că litiul este, de asemenea, produs prin coliziuni ale particulelor naturale și în supernove. Noua constatare nu face decât să adâncească misterul, spune Howk. "Numai în cazul în care nu există nici o schimbare în abundența de litiu de la Big Bang, este această problemă rezolvată" spune el.
Alte lucrări recente complică, de asemenea, lucrurile făcând aluzie la discurile de acumulare ale găurilor negre care pot produce cantităţi mari de litiu-7. Până de curând, această idee a fost întotdeauna aplicată la găurile negre supermasive găsite în centrele galaxiilor. Acum, Miguel Pato de la Universitatea Tehnică din Munchen, Germania, şi Iocco Fabio de la Universitatea din Stockholm, Suedia, au arătat că și găurile negre de masa unei stele pot genera litiu pe măsură ce înghit material de la o stea cu orbită apropiată. Astfel de sisteme, numite microquasari, sunt foarte frecvente, astfel încât randamentele lor mici de litiu pot contribui în mod semnificativ la abundența elementului, spune Pato.
Toate acestea sugerează faptul că litiul pe care îl vedem este mult mai puţin decât cel creat după Big Bang. Howk se întreabă dacă fizica exotică de după Big Bang ar putea fi de vină. Una dintre speculații este faptul că reacțiile implică materia întunecată - substanţa enigmatică despre care se crede că ar fi responsabilă pentru o mare parte din masa Universului - ar fi putut suprima producţia de litiu.
Howk şi colegii săi au de gând să testeze această idee la VLT, în noiembrie, cu mai multe observații de la Norul mic Magellanic (Small Magellanic Cloud).
Traducere după mg21528812.600-lithium-mystery-deepened-by-galaxy-gas-probe de Ana Spătaru. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru traducere.
