Proxima Centauri, stea aflată la 4,2 ani-lumină distanță, nu a fost întotdeauna cea mai apropiată stea de noi. O pitică roșie, steaua lui Scholz, mai mare de 10 ori decât Jupiter, s-a aflat la doar 0,82 ani-lumină de noi în urmă cu 70 de mii de ani, pe când omul abia se pregătea să părăsească Africa, pentru a ocupa în timp toată planeta. Acum această stea se află la circa 22 de ani-lumină.

 

 

Această trecere a stelei lui Scholz pe la periferia sistemului nostru solar a perturbat traiectoriile cometelor din norul Oort, inelul de obiecte înghețate situat mult dincolo de planetele care marchează marginea sistemului nostru solar.

Norul lui Oort, considerat locul de formare a cometelor cu perioadă (orbitală) lungă, conţine între 100 miliarde până la peste 2 trilioane de corpuri formate  din diverse tipuri de gheaţă.

Aceste corpuri înghețate pot fi, ocazional, perturbate de apropierea de alte stele, nori de gaz gigantici sau interacţiuni cu discul galaxiei, şi aruncate în spaţiul interstelar sau pot fi trimise în sistemul solar interior, sub forma cometelor de perioadă lungă. Aceste comete au orbite extrem de eliptice, mult alungite, şi durează mii de ani până să încheie o revoluţie completă în jurul Soarelui. Cometele de perioadă scurtă îşi au în schimb originea în centura Kuiper, iar perioadele lor de revoluţie nu depăşesc 200 de ani.

Norul Oort se află între 5.000 și 100.000 UA (1 unitate astronomică, UA - distanța Soare-Terra) de Soare. Ocazional, aceste obiecte „cad” spre Soare, iar unele obțin suficientă viteză pentru a atinge așa-numitele orbite hiperbolice, care le permit să „evadeze” din sistemul solar.

 

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.