„Când vrem să facem ceva, fiind la nivel inconștient siguri că vom eșua, căutăm sfaturi doar ca să putem da vina pe altcineva pentru eșec”, spune Nassim Taleb.
În original: „When we want to do something while unconsciously certain to fail, we seek advice so we can blame someone else for the failure”.
Maxima este o critică subtilă a tendinței multora de a nu-și asuma deciziile. Auzim adesea în spațiul public: „am luat decizia recomandată de specialiști” ori „eu nu mă pricep, dar o să întreb specialiștii”. În felul acesta se transmit două mesaje: 1. dacă eșuezi, nu e vina ta, ci a specialiștilor; 2. îți cunoști limitele, nu pretinzi că ești ce nu ești, ceri sfaturi.
Desigur, în final este vorba despre auto-protecție și asumarea unui rol de marionetă, care aprobă decizii fără să înțeleagă ce aprobă.
Taleb vorbește despre situația în care ești „la nivel inconștient sigur că vei eșua”. Sigur, ce e „inconștient” nu e accesibil minții conștiente. Taleb sugerează însă că sunt situații în care intuim eșecul și refuzăm să-l acceptăm în câmpul conștiinței, pentru a nu ajunge în situația de a-l respinge în mod direct.
Dar mai este o situație în care maxima lui Taleb se aplică foarte bine: când nu suntem siguri de succesul unei decizii. Iată un exemplu banal: trebuie să decizi dacă o să o iei pe un drum sau altul, mergând către același punct final. Îți întrebi soția/ soțul ce crede. Accepți răspunsul, deși nu ai nicio garanție că este varianta bună. Se dovedește că decizia a fost proastă, pentru că varianta aleasă te duce la destinație cu o întârziere mare, în comparație cu cealaltă variantă. Chiar dacă nu-i vei reproșa partenerului că decizia aleasă de acesta s-a dovedit proastă, tot simți o ușurare că celălalt este cel care a impus un curs de acțiune prost.
Omul are un sistem de protecție a amorului-propriu, iar acest sistem acționează în diverse moduri. Unul este acela de a transfera responsabilitatea. Este mai simplu să te învinovățești că te-ai luat după altcineva (și ai pierdut o investiție ce promitea venituri majore, de exemplu), decât să te învinovățești că ai luat decizia greșită, iar pierderea financiară este totalmente greșeala ta. În plus, ai mulțumirea de sine că nu ai făcut lucrurile totalmente după mintea ta, ci ai cerut sfatul altcuiva, care ar fi trebuit să știe mai bine. Sigur, această abordare nu rezistă unei analize obiective, dar prin filtrul auto-protecției funcționează foarte bine.
Maxima este din cartea Patul lui Procust, de N. N. Taleb.
