- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...
E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de călătorii.
Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2015 Horia-Roman Patapievici a publicat o carte intitulată „Partea nevăzută decide totul”. În penultimul capitol, „Spiritul și legea”, în prima parte, vorbește despre marele logician german Kurt Gödel (1906-1978), faimos în special pentru lucrarea sa publicată în 1931, la doar 25 de ani, „Despre propoziţiile indecidabile din Principia Mathematica şi ale sistemelor înrudite între ele”, care a dat peste cap lumea matematicii. Gödel a arătat, printre altele, că matematica este incompletă, ceea ce a reprezentat un adevărat șoc la acea vreme, când se aprecia că matematica era ultimul „refugiu” al certitudinii.
Dar altul este subiectul articolului de față. Patapievici spune că Gödel a creat o teoremă care a demonstrat nici mai mult, nici mai puțin decât existența lui Dumnezeu. Știam preocuparea gânditorului român pentru astfel de demonstrații; am fost curios cum o interpretează pe cea a lui Gödel.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să credem că există viață pe altă planetă nu este chiar o nebunie, dacă ce știm despre apariția și evoluția vieții este adevărat. Universul este atât de mare, încât este literalmente imposibil să nu fie multiple alte planete care să îndeplinească toate condițiile pentru apariția și susținerea vieții. Dar dacă există viață pe altă planetă, de ce nu am găsit-o încă? Ori am găsit-o? Ori de ce nu ne-au găsit „ei” pe noi? Iată o serie de cazuri celebre în care am crezut (iar unii încă mai cred) că am descoperit extratereștri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Gigantopithecus (reprezentare grafică)
De la Omul de Neanderthal la Lucy, descoperirile hominizilor antici ne oferă o fereastră în trecut. Dar a fost o provocare pentru cercetători să descopere cum anume a evoluat specia noastră, Homo sapiens, din strămoșii noștri mai îndepărtați, care au trăit în urmă cu peste 7 milioane de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Schimbările climatice, tehnologia 5G, noul coronavirus - reprezintă subiecte recente în care publicul este prins într-o luptă pentru adevăr. Știința este manipulată și subminată de grupări interesată pentru a ne influența opinia și a crea îndoieli. Care sunt mecanismele prin care cei interesați subminează datele oferite de știință?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.
De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?
Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Halou materie întunecată (reprezentare grafică). credit: wikipedia.org
Materia întunecată este substanța ipotetică ce ar reprezenta 80% din materie sau 24% din totalul de materie și energie din univers. Materia întunecată nu trebuie confundată cu energia întunecată. Acestea sunt două lucruri complet diferite. Energia întunecată este ceea ce face ca universul să se extindă, pe când materia întunecată este cea care face galaxiile să se rotească mai repede. Dar materia întunecată explică și alte fenomene cosmice, după cum vom vedea mai jos.
Dar ce este materia întunecată? Acum 20 de ani am crezut că materia întunecată este cel mai probabil făcută dintr-un fel de particulă pe care nu am identificat-o încă. La vremea respectivă existau destul de multe propuneri de particule noi care să se potrivească cu datele, cum ar fi particulele supersimetrice sau axionii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Dacă vrem să accelerăm un obiect în timp ce ne aflăm în spațiul cosmic, o modalitate de a face acest lucru este cu ajutorul unei tehnici numite „asistență gravitațională” (sau „praștie gravitațională”). De exemplu, NASA a accelerat unele sonde spațiale folosind tehnica asistenței gravitaționale în jurul lui Jupiter și al altor planete. Dar nu încalcă principiul conservării energiei și al conservării impulsului această metodă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Biroul de Cercetări Sociale, un institut independent de cercetări sociologice, a făcut recent publice rezultatele unui studiu cu privire la religiozitatea românilor. Sondajul a fost efectuat în perioada 30 martie - 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,6% la un interval de încredere de 95%.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Acropola din Atena (pictură de Leo von Klenze)
Cum putem scrie cu adevărat istoria reală a unor societăți ale căror standarde de adevăr și realitate erau destul de diferite de ale noastre? Cât de rațional este să vorbești despre state, societăți și economii din timpuri istorice îndepărtate, unde locuitorii ar fi găsit ideile de „stat”, „societate” sau „economie” cu totul lipsite de sens? Cum este posibil să înțelegem în mod rațional moduri de viață care presupuneau sprijinul activ al ființelor și forțelor „supranaturale”, fenomene care sfidează rațiunea și știința noastră? Pe scurt, cum putem spera să putem vreodată să exprimăm adevărul despre realitățile care au fost trăite de popoarele nemoderne?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Caracatița mimetică este un maestru al deghizării. În starea sa naturală, caracatița mimetică are o culoare bej deschis. Ca majoritatea caracatițelor, își poate schimba pigmentul pielii pentru a nu mai putea fi identificată de prădători, luând culoarea mediului înconjurător. Dar caracatița mimetică duce lucrurile la un alt nivel...
Poate fi găsită în Indonezia și în Marea Barieră de Corali. Este o caracatiță atât de inteligentă, încât atunci când se simte amenințată poate păcăli posibilii prădători, făcându-i să creadă că este de fapt o altă specie. Face acest lucru schimbându-și culoarea, forma corpului și, cel mai interesant, modul în care se mișcă și se comportă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
