Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).
Tânără, probabil învăţându-l pe pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com
Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.
Iată şi testul promis...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Astăzi a avut loc dezastrul din Japonia, care a fost lovită de forţa înfiorătoare a unui tsunami. Tsunami a fost generat de un cutremur cu magnitudinea de 8,9 care a survenit în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, cel mai puternic seism din ultimii 140 de ani. Nu o să oferim detalii privind pagubele create ori numărul morţilor. Pentru aceasta sunt agenţiile de ştiri. În schimb, pentru cei care nu sunt lămuriţi, vrem să ilustrăm, cu ajutorul unor materiale disponibile pe Internet ce este acela un tsunami şi cum funcţionează.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Am văzut în primele două părţi ale acestei serii că visele pot fi extrem de utile pentru sănătatea noastră mentală. Dar cu toţi ştim că ele au şi o altă latură, mai întunecată. Mă refer aici, bineînţeles, la coşmaruri. Dar vom vorbi şi despre alte aspecte ale somnului.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
Site-ul ESA (European Space Agency - Agenţia Spaţială Europeană) are de acum, la fel ca şi în cazul celorlaţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romana. Cititorii din România vor putea să urmărească de acum în propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.
În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.
Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Astrobiologul NASA Richard B. Hoover a făcut public faptul că ar fi găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1.
Cercetătorul amintit afirmă că, în urma analizei la microscopul electronic a unor bucăţi din meteoriţi clasa Cl1, care nu sunt mai mulţi de 10 pe Terra, a descoperit forme de viaţă, bacterii fosilizate.
Dacă această descoperire, faţă de care mulţi oameni de ştiinţă şi-au manifestat rezerve, se va dovedi reală, ar reprezenta un sprijin foarte important pentru teoria conform căreia viaţa pe Pământ are origine extraterestră.
Credit: parasky.deviantart.com/
Disponibil sub licenţa CC
Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, actualmente lucrând în Italia la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, a scris recent un articol pe acest subiect în Evenimentul Zilei, pe care-l puteţi citi integral aici, articol care reprezintă şi sursa informaţiilor prezentate mai sus.
În timp ce ştiinţa a început să dezvăluie multe dintre misterele viselor, a rămas totuşi o întrebare care a preocupat omenirea dintotdeauna: semnifică ceva visele ? Ne-am putea folosi de ele? Oamenii ştiu intuitiv că există ceva în visele lor cu înţelesuri ascunse...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blog „Gândeşte raţional”
Compania Lenovo a dezvăluit recent ultimele sale laptopuri ThinkPad din seria T, despre care afirmă că sunt caracterizate printr-o viaţă a bateriei foarte lungă. Denumirile celor trei produse sunt Lenovo ThinkPad T420s, T420 and T520, care folosesc procesoare Intel Core i3, i5 şi i7.
Display-ul are două dimensiuni, de 14-inch (1366 x 768 or 1600 x 900) ori 15.6-inch (1366 x 768 or 1600 x 900 or 1920 x 1080). De asemenea, computerul este echipat cu USB 2.0, eSATA, precum şi, optţional, WiMAX, EVDO ori HSPA.
În acest material video puteţi urmări o explicaţie pe tema bosonului Higgs, o particulă elementară - deocamdată ipotetică - dar care, dacă s-ar dovedi reală, ar asigura mecanismul prin care particulele îşi obţin masa, iar dacă se va dovedi doar un construct fără corespondent în realitatea fizică, va duce la necesitatea reconsiderării legităţilor pe baza cărora explicăm în prezent universul la scară microscopică.
O explicaţie video de Adrian Buzatu
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Pentru cei care nu au observat micul buton albastru din panoul de elemente din partea dreaptă a site-ului nostru, îi anunţăm pe această cale că ieri am deschis FORUMUL SCIENTIA. Îl puteţi accesa la adresa forum.scientia.ro, ori executând clic pe butonul de mai jos:
Cum a apărut acest forum? După cum veţi putea observa, forumul nu este unul nou, ci dimpotrivă, unul extrem de bine populat şi cu informaţii bine documentate şi de mare valoare. Cum nu se putea naşte populat cu aşa multă informaţie, există şi o explicaţie: forumul ŞtiinţaAzi a devenit forumul Scientia. Această absorbţie a forumului ŞtiinţaAzi s-a făcut la propunerea lui Adrian Buzatu, deţinătorul site-ului ŞtiinţaAzi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În curând Google va implementa o schimbare majoră în politica sa de ierarhizare a site-urilor în lista de rezultate a motorului de căutare cu acelaşi nume: va penaliza site-urile considerate "ferme de conţinut", adică acele site-uri care sunt construite prin adăugarea de conţinut de pe alte site-uri. Şi pe Internetul românesc sunt deja sute de site-uri de acest fel, construite prin furtul conţinutului de pe alte site-uri.
Schimbarea va afecta aproximativ 12% dintre interogări pentru Statele Unite. Este de presupus că şi pentru România procentul va fi cel puţin la fel de mare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.
De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.
Ce este astroturfingul?
Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La noapte peste 21 de milioane de români vor merge la culcare şi vor intra pe tărâmul magic al viselor. Dar de ce oamenii visează reprezintă unul dintre marile mistere ale ştiinţei. De-abia acum aceasta începe să dezvăluie complexitatea bizară a acestei lumi secrete.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.
Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb
Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.
De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Blogul Scientia
