Energia neagră, aceasta formă stranie de energie care ar provoca expansiunea accelerată a Universului, este reală, indică rezultate recente obţinute de către telescopul Hubble. Există însă teoria bulei cosmice, care afirmă că nu avem nevoie de energia neagră.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Oare găurile negre îşi pierd memoria, suferă de... amnezie? Ce se întâmplă cu informaţia într-o gaură neagră: cea conţinută în obiectele din care s-a format şi în cele pe care le-a înghiţit? În prezent situaţia nu este clară, acest subiect fiind în plină dezbatere.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Gaură neagră - reprezentare artistică
Găurile negre au înspăimântat o parte din publicul care aştepta pornirea acceleratorului de la Geneva în 2008. S-a făcut multă vâlvă atunci, legată de probabilitatea, mică dar nu zero, de a se forma găuri negre în urma coliziunilor protonilor de mare energie la LHC.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Găurile negre, obiecte misterioase şi fascinante, sunt din multe puncte de vedere obiecte relativ simple. În Univers există mai multe feluri de găuri negre - de la cele rezultate în urma morţii stelelor, la cele super-masive aflate în centrul galaxiilor.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Găurile negre sunt obiecte cu adevărat fascinante, atât pentru fizicieni şi astronomi, cât şi pentru public. În ciuda aparentei simplităţi, găurile negre ascund multe mistere şi poate chiar şi cheia gravităţii cuantice, teoria la care visează mulţi fizicieni.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cunoaşterea Universului este încă limitată, dar paşii ştiinţei în ultimii 100 de ani sunt gigantici. Asemănător unei creaturi, Universul se află în evoluţie. Care este în prezent nivelul de cunoaştere a Universului? Care este locul nostru în acest Univers şi cum evoluează acesta?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Realitate virtuală
credit: robytomaselli.deviantart.com
Speculaţie teoretică sau esenţa realităţii? Trăim „în carne şi oase” sau doar în memoria unui calculator? Viaţa este o iluzie ori o simulare pe calculator? Pare simplu de răspuns, dar să vedem cât de solidă este teoria conform căreia totul este o mare „regie” virtuală.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Astrobiologul NASA Richard B. Hoover susţine că a găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1. Fosilele descoperite în meteoriţi de un cercetător american pot schimba modul nostru de a vedea viaţa în Univers şi chiar apariţia vieţii pe Pământ.
Cum era de aşteptat, „dovezile” lui Hoover nu conving întreaga comunitate ştiinţifică. Dacă însă descoperirea aceasta va fi confirmată, implicaţiile sunt enorme – viaţa în Univers poate fi mai răspândită decât pare.
Cercetătorul Richard. B. Hoover, de la Marshall Space Flight Center, a publicat în revista ştiinţifică „Journal of Cosmology” o descoperire care ar putea schimba modul nostru de a vedea viaţa în Univers şi chiar apariţia vieţii pe Pământ.
Richard B Hoover
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
O persoană normală poate rezista fără mâncare zeci de zile; chiar şi fără apă rezistă câteva zile. Fără oxigen, moare însă în câteva minute. Care sunt limitele organismului în funcţie de cantitatea de oxigen pe care o respiră? Ce se întâmplă pe munte? Dar în avion?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Ce se întâmplă cu organismul uman când ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari? Care sunt limitele acestuia? Ce soluţii au fost adoptate pentru a se reuşi depăşirea acestor limite naturale?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Talk-show-ul „Punctul de întâlnire”, găzduit de Radu Tudor în fiecare duminică la Antena 3, la orele 19:10, abordează de obicei subiecte politice, care nu au nimic în comun cu ştiinţa şi tehnologia. De ce facem totuşi referire aici la această emisiune? Pentru că în seara duminicii de 13 martie 2011 realizatorul a făcut o excepţie, sub imboldul evenimentelor recente din Japonia, dar şi al ştirilor alarmiste legate de apropierea Lunii de Pământ la 19 martie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Tendinţa omenească spre comunicare cu alţii (chiar necunoscuţi) şi de expunere a preferinţelor în spaţiul virtual a asigurat succesul marilor platforme de socializare ca Facebook.
O nouă formă de socializare este emergentă: afişarea automată a locurilor vizitate pe Internet în reţeaua de prieteni, în timp real. Ce înseamnă asta? Că odată ce v-aţi creat un cont pe unul dintre site-urile: Dscover.me, Sitesimon.com ori Voyurl.com, orice activitate aferentă navigării pe Internet este afişată în reţeaua d-voastră de prieteni. După cum afirmă fondatorul Dscover.me, Paul Jones, ideea de plecare pentru realizarea unui asemenea site a fost "Ce ar fi dacă am arăta unul altuia ceea ce citim, urmărim pe Net ori cumpărăm?".
Cum uneori nu vrem să ştie toată lumea la ce ne uităm :), site-urile amintite oferă posibilitatea dezactivării opţiunii de urmărire a activităţii online. De asemenea, sunt luate unele măsuri de protejare a unor activităţi eminamente private, ca tranzacţiile bancare, dar probabil că protecţia sigură poate fi asigurată doar prin... nefolosirea acestor site-uri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În cadrul unei conferinţe TED, chirurgul Anthony Atala arată care este nivelul tehnologiei în ceea ce priveşte crearea de organe prin intermediul imprimantei 3D, care foloseşte celule vii pentru a produce organul "comandat". În cadrul expunerii veţi putea vedea maşinăria la lucru, iar către final veţi putea privi chiar rinichiul creat în mod artificial. Este de menţionat că rinichiul artificial este în perioada de teste şi că nu poate fi cumpărat încă.
În schimb - şi veţi putea observa acest aspect în videoclip - tehnologia permite crearea unei vezici urinare care să poată fi folosită de om. Pe scenă va urca Luke Massella, care foloseşte o vezică artificială de 10 ani.
Din păcate, la data scrierii articolului nu există traducere în limba română. Dar şi pentru necunoscătorii de limbă engleză, imaginile din videoclip sunt de cele mai multe ori sugestive.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În cadrul unei conferinţe TED, Patricia Kuhl vorbeşte despre descoperirile recente privind modul în care bebeluşii învaţă o limbă -- prin ascultarea oamenilor din jurul lor şi prin crearea de ”statistici” despre sunetele pe care trebuie să le ştie. Experimente elocvente de laborator şi scanări ale creierului arată cum bebeluşii de 6 luni folosesc metode sofisticate pentru a înţelege lumea în care trăiesc.
Videoclipul are subtitrare în limba română.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce se întâmplă cu organismul uman la adâncimi mari sub apă? Care sunt limitele sale naturale? Cum a depăşit omul aceste limite? La aceste întrebări răspunde Cătălina Oana Curceanu în ultimul articol publicat în Evenimentul Zilei. Iată câteva idei:
Problema unui scufundător este presiunea. La 30 de metri adâncime, presiunea de circa 4 bari, care afectează volumul gazului din plămâni, afectează sinusul şi timpanele şi, în cazul în care există vreo carie dentară, dintele poate... imploda.
Imagine subacvatică
credit: sugarock99.deviantart.com
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
