Pe măsură ce numărul celor care ascensionează la altitudini din ce în ce mai mari este într-o continuă creştere, fie pentru schi, alpinism sau alte sporturi, și vârsta acestor persoane este din ce în ce mai înaintată, iar afecțiunile și medicamentele care le însoțesc sunt din ce în ce mai complexe. Din cauza incidenței hipertensiunii arteriale în populația generală nu sunt foarte rare cazurile când o persoană hipertensivă ascensionează la altitudini mari.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
De când a fost descoperită expansiunea accelerată a Universului, oamenii de ştiinţă sunt în căutarea originii acestui fenomen. Deocamdată a fost introdus termenul de “energie întunecată”, însă nu ştim care este sursa acestei energii.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În acest al şaselea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" începem călătoria pe meleagurile româneşti cu un exemplu minunat de aliniament mai vechi chiar decât celebrul Stonehenge. Este vorba despre Sanctuarul de la Parţa, construit acum 6.200 de ani şi reconstruit integral în incinta Muzeul Banatului din Timişoara.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Producătorul de whisky Ballantines vine în întâmpinarea astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar şi a pionierilor care vor porni în lungi misiuni spre Marte sau spre alte lumi din sistemul nostru solar cu "Space Glass", un pahar pentru whisky conceput special pentru a face posibilă savurarea acestei băuturi alcoolice în condiţiile de microgravitaţie ale spaţiului extraterestru.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
Dintre toate particulele prezente în modelul standard al particulelor elementare, cele mai misterioase la ora actuală sunt neutrinii. Aceştia au o masă, dar nu ştim cât este aceasta. Ştim însă că neutrinii oscilează, adică se schimbă dintr-un fel de neutrini într-altul. Este tocmai această oscilaţie a neutrinilor cea studiată în cadrul proiectului NOvA, care a obţinut rezultate preliminare extrem de promiţătoare. Neutrinii ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine Universul, de pildă ajutându-ne să răspundem la întrebarea referitoare la cum a fost posibil ca materia să supravieţuiască antimateriei.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În imagine: Calea Lactee (infraroşu - Spitzer Space Telescope)
credit: wikipedia commons
În acest al cincilea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" continuăm cu o filmare din munţii Bighorn din SUA, la 2.800 m altitudine, unde suntem martorii unei alinieri spectaculoase la solstiţiul de vară. Descoperim că structura era un observator complex ce se alinia şi cu anumite stele ce marcau momente importante din an, anticipând venirea solstiţiului sau sfârşitul verii. Pe baza acestor alinieri şi ţinând cont de precesia echinocţiilor, cercetătorii au putut data complexul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În urmă cu doar câţiva ani, pe când Meyer şi colegii săi continuau să inventeze modalităţi de a recupera fragmente foarte scurte de ADN, aceştia au putut avea acces la câteva oase vechi de 400 de mii de ani din colecţia de relicve umane de la Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Aplicând noua lor tehnică au reuşit să recupereze şi fragmentele scurte de ADN, în fapt 95% dintre acestea fiind mai mici de 50 de perechi de baze azotate. Apoi, încurajaţi de succesul metodei bazate pe o singură catenă, cei din echipa lui Meyer au reuşit secvenţierea ADN-ului mitocondrial obţinut dintr-un femur de hominid vechi de 400 de mii de ani, din același sit arheologic.
- Detalii
- de: Bob Grant
- Blogurile Scientia
Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare
În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Când începem să îmbătrânim? La această întrebare a încercat să răspundă o echipă de cercetători care a studiat un grup de 1000 de persoane născute la începutul anilor ’70. Cercetătorii au văzut cum vârstei "din buletin" îi puteau corespunde vârste biologice extrem de diferite. Ce anume influenţează această vârstă biologică şi cum putem face să ne menţinem tineri o perioadă cât mai îndelungată cu putinţă?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blogurile Scientia
Marte este planeta din sistemul solar care seamănă cel mai bine cu Terra. Chiar dacă încă oamenii nu au păşit pe solul acestei planete, există planuri de a realiza în viitorul apropiat această aventură. Dar NASA pregăteşte un proiect în stil mare: trimiterea, ca avangardă, pe Marte a unor bacterii – care ar deveni primii locuitori de pe Planeta Roşie. Acestea ar trebui să contribuie la realizarea unei atmosfere care să conţină oxigen şi să facă din Marte o planetă locuibilă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cum reușește organismul uman să mențină o temperatură constantă în ciuda variațiilor din mediul înconjurător? Ce este febra? Cum apare febra și cum acționează medicamentele împotriva acesteia? Temperatura corpului uman este controlată de hipotalamus. Hipotalamusul este o regiune centrală a diencefalului situată la baza creierului, sub talamus şi deasupra hipofizei, asigurând rolul de control al secrețiilor hormonale hipofizare şi de control al activității sistemului nervos vegetativ.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Aţi observat că o bicicletă împinsă îşi păstrează echilibrul o vreme şi se deplasează de una singură, fără a se prăbuşi. Dar cum este posibil acest lucru? Cum reuşeşte bicicleta să-şi păstreze echilibrul? Vă invităm să urmăriţi complicata fizică a deplasării unei biciclete (fără pasager) în videoclipul de mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Raportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
