Săptămâna trecută, Administrația pentru Produse Terapeutice (TGA) din Australia a publicat o analiză cu privire la siguranța a șapte ingrediente active utilizate frecvent în cremele de protecție solară.
Analiza a concluzionat că cinci dintre acestea prezintă risc scăzut și sunt adecvate pentru utilizare în cremele de protecție solară în concentrațiile actuale.
Totuși, instituția a recomandat restricționarea mai strictă a două ingrediente – homosalatul și oxibenzona – pentru a reduce cantitatea permisă într-un produs. Aceasta se bazează pe incertitudinile legate de posibilele lor efecte asupra sistemului endocrin, care produce și eliberează hormoni.
Această veste, alături de rapoartele recente conform cărora unele produse ar fi exagerat nivelul de protecție SPF, i-ar putea face pe unii să se întrebe dacă produsele lor de protecție solară sunt eficiente – și sigure.
Totuși, nu este momentul să renunțăm la cremele de protecție solară. În Australia, toate aceste produse trebuie să treacă printr-un proces riguros de aprobare înainte de a fi puse pe piață. TGA testează siguranța și eficacitatea tuturor ingredientelor, iar această analiză recentă face parte din angajamentul continuu al instituției pentru siguranță.
Cea mai mare amenințare pe care o prezintă cremele de protecție solară pentru sănătatea oamenilor este… să nu le folosească.
Australia are cea mai mare incidență de melanom și cancer de piele non-melanom din lume, iar aproximativ 95% dintre cazurile de melanom din Australia sunt legate de expunerea la radiații ultraviolete.
Cu toate acestea, este firesc ca oamenii să vrea să știe ce conțin produsele pe care le folosesc și ce schimbări ar putea interveni. Așadar, haideți să analizăm mai atent concluziile privind siguranța acestor produse.
Ce sunt ingredientele active din cremele de protecție solară?
Există două tipuri principale de cremă de protecție solară, denumite „cremă de protecție fizică” și „cremă de protecție chimică”. Diferența constă în ingredientele active utilizate.
Un ingredient activ este o substanță chimică dintr-un produs care are un efect asupra organismului – practic, ceea ce face ca produsul să „funcționeze”.
În cazul cremelor de protecție solară, este vorba despre compusul care absoarbe radiațiile UV provenite de la soare. Celelalte ingrediente – de exemplu, cele care dau miros produsului sau îl ajută să fie absorbit în piele – sunt „inactive”.
Cremele de protecție fizice folosesc, de obicei, minerale precum dioxidul de titan și oxidul de zinc, care pot absorbi razele Soarelui, dar și reflecta o parte din ele.
Cremele de protecție chimice folosesc o varietate de substanțe chimice pentru a absorbi sau dispersa radiațiile ultra-violete, atât de undă lungă, cât și de undă scurtă.
Cele șapte ingrediente active analizate în această analiză fac parte din categoria cremelor de protecție solară chimice.
De ce a făcut TGA această revizuire?
Limitele actuale privind concentrațiile acestor substanțe chimice în cremele de protecție solară sunt, în general, în concordanță cu reglementările altor agenții internaționale, precum Uniunea Europeană și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA.
Totuși, siguranța este un domeniu în continuă evoluție.
Modelul ia în calcul câtă cremă aplică, în mod obișnuit, o persoană, ce suprafață de piele este acoperită (întregul corp, doar fața și mâinile sau doar fața) și cât de mult se absoarbe prin piele.
Pe baza acestui nou model – împreună cu modificările survenite în abordările de reglementare din UE și SUA – au fost selectate șapte ingrediente comune din cremele de protecție solară pentru o investigație detaliată.
Cum se stabilește dacă o substanță este sigură?
Atunci când se evaluează dacă o substanță chimică este sigură pentru uz uman, testele includ adesea și studii pe animale – în special când nu există suficiente date din studii pe oameni. Aceste teste pe animale sunt realizate de producători.
Pentru a ține cont de eventualele sensibilități neprevăzute ale oamenilor la aceste substanțe, se aplică o „marjă de siguranță”. De obicei, aceasta presupune ca doza permisă să fie de 50–100 de ori mai mică decât doza la care nu s-a observat niciun efect negativ la animale.
Analiza TGA a folosit o marjă de siguranță de 100 de ori mai mică decât această doză, ca prag de siguranță.
Pentru majoritatea celor șapte substanțe analizate, marja de siguranță a fost peste 100.
Aceasta înseamnă că sunt considerate sigure și cu risc scăzut pentru utilizare pe termen lung.
Totuși, pentru două ingrediente – homosalatul și oxibenzona – marja de siguranță a fost sub 100. Aceasta pe baza celei mai mari expuneri estimate, aplicată pe întregul corp, la concentrațiile maxime permise: 15% pentru homosalat și 10% pentru oxibenzonă.
La concentrații mai mici și în utilizări restrânse – de exemplu, doar pe mâini și față – riscul pentru ambele ingrediente este considerat redus.
Care sunt îngrijorările legate de sănătate?
Homosalatul și oxibenzona au o toxicitate orală acută scăzută – ceea ce înseamnă că ar trebui ingerată o cantitate foarte mare (aproape o jumătate de kilogram) pentru a produce efecte toxice – și nu cauzează iritații la nivelul ochilor sau pielii.
Există dovezi neconcludente că oxibenzona ar putea cauza cancer la șobolani și șoareci – dar numai la concentrații mult peste cele la care oamenii sunt expuși prin utilizarea cremelor de protecție solară.
Problema esențială este dacă cele două ingrediente afectează sistemul endocrin.
Deși în studiile pe animale s-au observat efecte la concentrații mari, nu este clar dacă acestea se aplică și în cazul oamenilor expuși la nivelurile din cremele de protecție solară.
În studiile clinice nu s-au observat efecte asupra fertilității, hormonilor, creșterii în greutate și, în cazul femeilor însărcinate, asupra dezvoltării fătului.
Care sunt recomandările?
TGA recomandă reducerea concentrațiilor permise de homosalat și oxibenzonă.
Însă cât de mult vor fi reduse aceste limite depinde de mai mulți factori: dacă produsul este destinat adulților sau copiilor, dacă este pentru față sau pentru întregul corp și așa mai departe.
Totuși, unele produse vor trebui reformulate, iar altele ar putea necesita etichete de avertizare. Modificările exacte vor fi stabilite după consultarea publică.
Ce se întâmplă cu benzofenona?
Există și unele dovezi că benzofenona – o substanță chimică produsă atunci când octocrilena (un alt ingredient din cremele de protecție solară) se degradează – ar putea cauza cancer la concentrații mari.
Aceasta se bazează pe studii în care șoarecii și șobolanii au fost hrăniți cu benzofenonă în doze mult peste cele întâlnite în cremele de protecție solară.
Octocrilena se degradează lent în timp în benzofenonă. Căldura accelerează acest proces, mai ales la temperaturi de peste 40°C.
TGA a recomandat limitarea benzofenonei la 0,0383% în cremele de protecție solară, pentru a garanta siguranța produsului pe durata valabilității sale.
Consiliul pentru Cancer recomandă păstrarea cremelor de protecție solară la temperaturi sub 30°C.
Concluzii
Restricțiile propuse sunt foarte conservatoare și se bazează pe cele mai nefavorabile scenarii.
Dar chiar și în aceste scenarii extreme, marja de siguranță pentru aceste ingrediente rămâne sub pragul la care s-au observat efecte negative la animale.
Riscul de a face cancer din cauza expunerii la soare este mult mai grav decât orice posibil efect negativ al cremelor de protecție solară.
Dacă dorești totuși să eviți aceste substanțe înainte de aplicarea noilor limite, există pe piață mai multe creme de protecție solară care oferă un nivel ridicat de protecție și conțin puțin sau deloc homosalat și oxibenzonă. Consultă etichetele produselor pentru mai multe informații.
Traducere și adaptare după How safe are the chemicals in sunscreen? de Ian Musgrave, profesor de farmacologie, University of Adelaide.
Imagine: pixabay.com
