Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe din corpul uman. El elimină substanțele nocive, ajută la digestie, stochează nutrienți și reglează metabolismul.
În ciuda rezistenței sale remarcabile și chiar a capacității sale de regenerare, ficatul nu este indestructibil. De fapt, multe obiceiuri zilnice, adesea trecute cu vederea, pot provoca treptat daune care, în timp, pot duce la afecțiuni grave precum ciroza (cicatrizare permanentă a ficatului) sau insuficiența hepatică.
Una dintre provocările legate de bolile hepatice este că pot reprezenta o amenințare „tăcută”. În stadiile incipiente, pot provoca doar simptome vagi, precum oboseală constantă sau greață.
Pe măsură ce daunele progresează, pot apărea semne mai evidente. Unul dintre cele mai ușor de recunoscut este icterul, când pielea și albul ochilor capătă o nuanță galbenă. Deși majoritatea oamenilor asociază bolile hepatice cu consumul excesiv de alcool, alcoolul nu este singurul vinovat.
Iată cinci obiceiuri care ți-ar putea afecta în tăcere ficatul:
1. Consumul excesiv de alcool
Alcoolul este, probabil, cea mai cunoscută cauză a afectării ficatului. Când bei, ficatul lucrează pentru a descompune alcoolul și a-l elimina din organism. Însă consumul excesiv poate copleși acest proces, ducând la acumularea de subproduse toxice care distrug celulele hepatice.
Boala hepatică alcoolică evoluează în etape:
* inițial apare ficatul gras (steatoză hepatică; se acumulează grăsime în ficat), adesea fără simptome vizibile, dar reversibil dacă se renunță la alcool;
* continuarea consumului poate duce la hepatită alcoolică, când apar inflamații și cicatrizări ca urmare a încercărilor ficatului de a se vindeca;
* în timp, aceste cicatrici pot evolua în ciroză, întărirea excesivă a țesutului afectând grav funcționarea ficatului.
Chiar și consumul moderat, pe o perioadă îndelungată, poate avea efecte negative, mai ales în combinație cu alți factori de risc, precum obezitatea sau anumite medicamente.
Experții recomandă să nu se depășească 14 unități de alcool pe săptămână (o unitate - 10ml ori 8g de alcool pur) și să se includă zile fără alcool pentru a permite ficatului să se refacă.
2. Alimentația nesănătoasă și obiceiurile alimentare dezechilibrate
Nu este nevoie să consumi alcool pentru a dezvolta probleme hepatice. Grăsimea se poate acumula în ficat din cauza unei alimentații dezechilibrate, ducând la o afecțiune numită acum „boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD)”, cunoscută anterior drept „boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD)”.
Excesul de grăsime afectează funcția ficatului și poate cauza, în timp, inflamații, cicatrizări și, în final, ciroză.
Persoanele supraponderale – în special cele cu grăsime abdominală – sunt mai expuse riscului de MASLD. Alți factori de risc includ hipertensiunea, diabetul și colesterolul crescut.
O dietă bogată în grăsimi saturate (carne roșie, prăjeli, gustări procesate) poate crește nivelul de colesterol și contribuie la acumularea de grăsime în ficat.
Alimente solide și băuturi cu zahăr adăugat cresc semnificativ riscul. Un studiu din 2018 a arătat că persoanele care consumau băuturi îndulcite aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta ficat gras.
Alimentele ultra-procesate (fast-food, semipreparate, gustări bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase) pun o presiune suplimentară pe ficat. În schimb, o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale – legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește – poate preveni sau chiar inversa boala ficatului gras.
Hidratarea este, de asemenea, importantă. Bea aproximativ 8 pahare de apă pe zi pentru a sprijini procesele naturale de detoxifiere ale ficatului.
3. Abuzul de analgezice
Mulți oameni folosesc analgezice fără rețetă, precum paracetamolul, pentru dureri de cap, febră sau dureri musculare. Deși sunt sigure când sunt utilizate conform indicațiilor, chiar și o ușoară depășire a dozei recomandate poate fi extrem de periculoasă pentru ficat.
Ficatul descompune paracetamolul, dar în acest proces produce un subprodus toxic numit NAPQI (un metabolit intermediar al paracetamolului, generat în ficat în timpul metabolizării acestuia). În mod normal, corpul neutralizează NAPQI cu ajutorul unei substanțe numite „glutation”. Însă în caz de supradoză, rezervele de glutation se epuizează, iar NAPQI atacă celulele ficatului – ducând la insuficiență hepatică acută, care poate fi fatală.
Chiar și supradozele mici sau combinarea paracetamolului cu alcool pot crește riscul. Respectă mereu doza recomandată și discută cu medicul dacă ai nevoie frecvent de calmante.
4. Lipsa de activitate fizică
Un stil de viață sedentar este un alt factor major de risc pentru bolile hepatice. Inactivitatea fizică favorizează creșterea în greutate, rezistența la insulină și tulburările metabolice – toate contribuind la acumularea de grăsime în ficat.
Vestea bună este că mișcarea ajută ficatul, chiar dacă nu pierzi mult în greutate. Un studiu a arătat că doar 8 săptămâni de antrenamente de forță au redus grăsimea hepatică cu 13% și au îmbunătățit controlul glicemiei. Exercițiile aerobice sunt de asemenea eficiente: 30 de minute de mers rapid de 5 ori pe săptămână pot reduce grăsimea din ficat și îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
5. Fumatul
Majoritatea oamenilor asociază fumatul cu cancerul pulmonar sau bolile cardiace, dar puțini știu cât de mult dăunează ficatului.
Fumul de țigară conține mii de substanțe toxice, care suprasolicită ficatul în efortul său de a le filtra. În timp, acest lucru duce la stres oxidativ, în care molecule instabile (radicali liberi) deteriorează celulele hepatice, limitează circulația sângelui și favorizează formarea de țesut cicatricial (ciroză).
Fumatul crește semnificativ riscul de cancer hepatic. Substanțe precum nitrozaminele, clorura de vinil, gudronul și 4-aminobifenilul sunt cancerigene cunoscute. Potrivit Cancer Research UK, fumatul este responsabil pentru aproximativ 20% din cazurile de cancer hepatic în Marea Britanie.
Ai grijă de ficatul tău
Ficatul este un organ extraordinar de rezistent – dar nu este invincibil. Îl poți proteja prin:
• consum moderat de alcool,
• renunțarea la fumat,
• utilizarea responsabilă a medicamentelor,
• o dietă echilibrată,
• activitate fizică regulată,
• hidratare corespunzătoare.
Dacă observi simptome precum oboseală persistentă, greață sau icter, mergi la medic. Cu cât este detectată mai devreme o problemă hepatică, cu atât șansele de tratare a afecțiunii sunt mai mari.
| Citește și:
• Ficatul uman - rolul şi structura ficatului
• Diabetul și obezitatea pot afecta grav ficatul
• Sistemul digestiv. Cum funcționează digestia
Traducere după Five common habits that might be harming your liver de Dipa Kamdar, lector de farmacie practică, Kingston University.
Imagine: pixabey.com
