Culori ce par radical diferite, dar sunt... identice. Două iluzii optice realmente uimitoare

Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident  şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.

Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.

Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?

Iluzie optică: observaţi leul din imagine?

Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?

Istoria fizicii particulelor elementare (11) - Ciudata lume cuantică

A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.

Ce salariu aţi vrea ca să faceţi aşa ceva ?

Experimente celebre: câinele lui Pavlov şi condiţionarea clasică

Ivan Pavlov a fost un celebru psiholog, fiziolog şi medic rus care a trăit între anii 1849 şi 1936. Deşi a fost laureatul din 1904 al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, numele omului de ştiinţă este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în anul 1927 în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (de fapt în cadrul studiului au fost folosite, desigur, mai multe canine).

Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org

Istoria fizicii particulelor elementare (10) - spre o teorie unificată a forţelor

Odată electricitatea şi magnetismul unificate de către Maxwell, iar forţele nucleare tare şi slabă înţelese de către oamenii de ştiinţă, următorul pas a fost făcut în anii '60, când s-a reuşit descrierea unică a electromagnetismului şi forţei nucleare slabe sub forma a ceea ce a primit numele de forţa electroslabă. Despre această ultimă unificare realizată până în prezent de către fizicienii teoreticieni, dar şi despre visul unei Teorii a Totului care să vină cu o descriere unitară a celor 3 forţe care explică în prezent toate fenomenele din Univers (forţa electroslabă, forţa nucleară tare şi gravitaţia) ne va vorbi Brian Cox în cel de-al zecelea episod al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale.

Experimente celebre: Galileo Galilei şi „căderea liberă” a corpurilor

Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.

Credit: wolfram.com

Premiul Nobel pentru economie 2010

Academia Regală de Ştiinţe a Suediei a anunţat astăzi câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pe 2010. Aceştia sunt 2 americani, Peter A. Diamond, de la M.I.T. şi Dale T. Mortensen, de la Northwestern University, Evanston şi britanicul de origine cipriotă Christopher A. Pissarides (foto) de la London School of Economics and Political Science.

Christopher A. Pissarides
Credit: nobelprize.org

Istoria fizicii particulelor elementare (9) - Forţele nucleare tare şi slabă

Continuăm călătoria în universul fizicii particulelor trecând de la gravitaţie şi electromagnetism, forţele care explică majoritatea fenomenelor cotidiene, la lumea atomului. Fizicienii au trebuit să răspundă unor noi provocări în deceniul al patrulea al secolului trecut: pe de o parte trebuia înţeles ce anume ţine nucleul atomic unit, în ciuda faptului că protonii se resping prin intermediul forţei electromagnetice, iar pe de alta, care sunt mecanismele care guvernează dezintegrarea radioactivă de tip beta. Răspunsurile la aceste două întrebări au însemnat totodată şi introducerea a două noi forţe fundamentale: forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Urmăriţi în continuare povestea acestora în comentariul lui Brian Cox.

Despărţirea cuvintelor în silabe. Reguli de bază

Există câteva reguli privitoare la despărţirea cuvintelor în silabe. Iată-le explicate mai jos.

1. Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare: ca-să; pa-du-re; u-ti-li-za-re, re-ce, ve-cin, po-diș, a-fiș, le-ge, o-lea-că, lu-nă, soa-re, ra-zei.

Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un  diftong sau un triftong, consoana trece în silaba  următoare:
pâi-ne; stro-pea-lă; cre-ioa-ne.

• despartire-silabe
• dificultati-limba-romana

Vă mai amintiţi... cifrele romane?

Nimic spectaculos în cele ce urmează. Pornind de la curiozitatea mea de a-mi aminti cum se scriu numerele mari folosindu-mă de cifrele romane, am găsit următorul tabel pe Internet, pe care-l pun aici pentru cei care au aceleaşi curiozităţi cu mine...

Citiţi şi: Numerele romane. Cum citim şi calculăm

De la Big Bang până în zilele noastre (6) - selecția naturală

Partea a şasea a seriei „De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (8) - Unificarea electricităţii şi magnetismului

În episodul al optulea al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale, Brian Cox ne însoţeşte într-o călătorie fascinantă prin Londra. Avem ocazia să vedem două dintre monumentele închinate memoriei lui Michael Faraday, părintele electromagnetismului - staţia de transformare de lângă staţia londoneză de metrou „Elephant & Castle", dar şi statuia acestuia din faţa Institutului de Inginerie şi Tehnologie. Avem şi ocazia să îl cunoaştem, peste secole, pe James Clerk Maxwell, cel care a imaginat aparatul matematic prin intermediul căruia electricitatea şi magnetismul au devenit două faţete ale aceleiaşi realităţi, ba, mai mult, aparat matematic prin care s-a realizat o conexiune profundă între electromagnetism şi lumina însăşi.

Universul: reţetă şi ingrediente

Universul: reţetă şi ingrediente este un vast articol (publicat în 8 părţi) scris pentru ziarul Accent Montreal din Montreal, Canada de Adrian Buzatu. Articolul este publicat şi pe site-ul nostru şi pentru cea mai mare parte (pentru primele şase părţi) există şi fişiere audio disponibile, pe care le puteţi asculta aici.

Articolul este foarte bine scris, fără a se pierde în terminologie tehnică, fiind realmente un excelent material de popularizare a ştiinţei. Dacă nu rezistaţi să citiţi tot articolul dintr-o dată, luaţi-l în pastile, câte o parte pe zi...

Partea I

"Dacă Universul ar fi o prăjitură, cum l-aţi putea crea? Care este reţeta după care Universul a fost construit? Care sunt ingredientele de bază necesare? În această serie de articole vom trece în revistă cum au răspuns oamenii de ştiinţă la această întrebare de-a lungul timpului, ajungând până în ziua de astăzi, când la Geneva a fost lansat recent cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată, acceleratorul Large Hadron Collider, tocmai pentru a perfecţiona răspunsul nostru la întrebările: Care este reţeta şi care sunt ingredientele elementare ale Universului? ".

Citiţi tot articolul aici.

Universul vizibil

Partea a II-a

"Următoarea schimbare de paradigmă (adică a modului în care omenirea înţelege Universul) a avut loc exact acum 200 de ani, când chimistul britanic John Dalton a descoperit... atomii. Fiecărui element chimic îi corespundea câte un tip de atom, atomii se combinau după legi încă necunoscute pentru a crea diverse tipuri de molecule, iar moleculele generau diversitatea de substanţe din jurul nostru."

Citiţi tot articolul aici.

Pictura corpului. Descoperiţi oamenii din aceste imagini!

Cercetând un pic, după ce am scris despre maşina semi-transparentă pictată de Sara Watson, am dat şi de alte imagini uimitoare, arătând ce poate face un pictor cu har atunci când pictează corpul uman, cu scopul de a-l integra în mediu.

Iată-le mai jos. Observaţi cât de bine sunt escamotaţi oamenii?

Alte imagini (inclusiv Demi Moore în costumul Evei), în continuare...

Iluzie optică: maşina invizibilă

O studentă a făcut o veche maşină marca Skoda să "dispară", vopsind-o astfel încât, privind dintr-o anumită poziţie, să pară că este cvasi-transparentă. Sara Watson, care studiază pictura la Universitatea Central Lancashire (Uclan) a avut nevoie de 3 săptămâni pentru a face maşina să arate aşa cum o vedeţi mai jos.

Pentru a vă convinge că Photoshopul nu este implicat în această poveste, vă invităm să urmăriţi şi filmul de pe pagina BBC.

Sara Watson şi maşina sa "invizibilă"

Priviţi liniile mişcătoare pentru 30 secunde. Totul va deveni fluid, suprarealist!

Iată o experienţă realmente impresionantă! Daţi clic pe imaginea de mai jos şi veţi fi duşi pe site-ul http://www.neave.com/strobe/, unde, după ce daţi clic pe textul "Click me to get trippy..." va trebui să priviţi în mijlocul ecranului pentru aproximativ 30 de secunde.

Efectul sigur este că ulterior, privind în jurul dumneavoastră, totul va deveni fluid, suprarealist, de parcă priviţi prin instrumente speciale.

Noi, în timp ce priveam, după cele treizeci de secunde standard, am observat şi cum se creează diverse forme 3D în faţa ecranului.

Să ne povestiţi experienţa voastră!

Clic pe imagine!

Exoscheletul eLegs permite celor paralizaţi să se deplaseze

Compania americană Berkeley Bionics a prezentat recent produsul său eLegs, care este în fapt un echipament electronic ce permite celor paralizaţi să se deplaseze.

ELegs cântăreşte circa 20 kg şi costă, deocamdată, 100.000 USD, ceea ce-l face utilizabil doar în clinici.

Funcţionarea se bazează pe poziţia corpului: presiune egală pe cele două picioare electronice înseamnă că acestea se vor îndrepta, presiune pe un picior înseamnă că celălalt picior se va deplasa. Bateria ce alimentează sistemul asigură 6 ore de operare.

Aici sunt dragonii!

„Aici sunt dragonii” este un film documentar de 40 de minute, prezentat de Brian Dunning (sceptic de profesie şi realizator de emisiuni care demască în mod constant pseudoştiinţa), ce se vrea o scurtă introducere în gândirea critică.

Istoria fizicii particulelor elementare (7) - gravitaţia şi electromagnetismul

Seria dedicată istoriei fizicii particulelor şi prezentată de Brian Cox continuă cu episodul al şaptelea, care prezintă pe scurt două dintre cele 4 forţe fundamentale despre care ni s-a vorbit în partea a şasea: gravitaţia şi electromagnetismul. Aflaţi că gravitaţia este cea mai slabă dintre forţele fundamentale şi cum foarte multe dintre aspectele vieţii cotidiene ar fi de neimaginat în absenţa electromagnetismului. Deşi, la o privire superficială, electricitatea şi magnetismul par fenomene foarte diferite (de pildă, ce ar putea avea în comun o descărcare electrică şi o pereche de magneţi care se resping?), acestea nu sunt decât 2 faţete ale aceluiaşi fenomen: electromagnetismul.