Modelele atomice de-a lungul timpului - o istorie video

Dacă v-aţi întrebat vreodată cum era popularizată ştiinţa cu câteva zeci de ani în urmă, iată un posibil răspuns în cele ce urmează. Vă prezentăm în continuare o serie de clipuri video de dată nu tocmai recentă, dar sugestive, credem noi, şi care fac o trecere în revistă a evoluţiei concepţiei oamenilor de ştiinţă despre structura atomului. Veţi afla (dacă stăpâniţi la un nivel acceptabil limba engleză) despre modelele atomice timpurii, despre structurile propuse de J.J. Thomson, Ernest Rutherford şi Niels Bohr ori de cel impus de descoperirile din domeniul mecanicii cuantice:

"CĂMINUL" (Home) - un film de Yann Arthus-Bertrand

Yann Arthus-Bertrand  este un fotograf, reporter, jurnalist şi militant pentru protecţia mediului francez renumit pe plan internaţional îndeosebi pentru fotografiile sale. Unul dintre albumele sale celebre, intitulat "Pământul văzut din cer", un portret aerian al planetei, a apărut la Editura Univers cu câţiva ani în urmă şi poate fi caracterizat drept un album de artă dar reprezintă, în acelaşi timp, şi o lucrare manifest pentru protecţia mediului înconjurător. Francezul este autorul a numeroase alte cărţi şi albume cu fotografii, în general peisaje surprinse din elicoptere şi chiar din baloane. Lucrările sale au fost deseori prezentate la postul de televiziune şi în revista National Geographic.

Yann Arthus-Bertrand
Credit: wikimedia.org

Stacey Kramer: cel mai important cadou (video)

Stacey Kramer oferă o mişcătoare parabolă personală de 3 minute care arată cum o experienţă unică se poate dovedi a fi un cadou nepreţuit. Vorbeşte despre un cadou neaşteptat pe care l-a primit cu ceva vreme în urmă, un cadou care i-a schimbat viaţa, un cadou care a făcut-o să-şi reevalueze existenţa şi să aibă experienţe pe care nu le bănuia posibile.

Despre ce este vorba? Aflaţi în numai trei minute, urmărind materialul video de mai jos...

A murit Benoît B. Mandelbrot, părintele geometriei fractalilor

În urmă cu trei săptămâni am publicat aici, pe blogul Scientia, o prezentare susţinută de Benoît B. Mandelbrot în cadrul conferinţelor TED. Astăzi aflăm că matematicianul cu cetăţenie franceză şi americană, cunoscut în special pentru dezvoltarea geometriei fractale (şi cel care a inventat termenul de fractal), pe care a aplicat-o fizicii, biologiei şi economiei, a murit, pe 14 octombrie a.c., la vârsta de 85 de ani.

Benoît B. Mandelbrot

„Bine aţi venit în Univers!” - Introducere

În prima parte a seriei „Bine aţi venit în Univers!” autorul prezintă, în cadrul unei scurte introduceri, motivele care l-au determinat să realizeze aceste clipuri de popularizare a astronomiei. Unul dintre ele a fost reprezentat de aniversarea a 400 de ani de la primele observaţii pe care Galileo Galilei le-a făcut cu ajutorul telescopului construit chiar de el, aniversare marcată la nivel planetar prin declararea anului 2009 ca An Internaţional al Astronomiei.

• univers

Apple şi misteriosul "Liquidmetal" (1)

Apple are în portofoliu o nouă companie, se numeşte Liquidmetal (metal lichid). Este o companie axată pe producerea de materiale noi, iar achiziţia acesteia de către Apple a stârnit rumori. Ce reprezintă liquidmetalul şi de ce are Apple nevoie de el?

Ce este o maşinărie Rube Goldberg ?

Poate că titlul nu spune mare lucru multora dintre voi. Nici mie nu mi-ar fi spus nimic până astăzi. E genul de "chestie" pe care când o vezi te întrebi dacă "treaba asta" poartă vreun nume...Dar cu siguranţă atunci când veţi executa clic pe filmul de mai jos veţi realiza imediat despre ce este vorba. Căci mă refer la o invenţie aparent foarte complexă, o mega-inginerie, dacă mi-e permis termenul, care însă realizează o sarcină relativ simplă într-un mod extrem de complicat. Poartă numele inventatorului şi desenatorului american Rube Goldberg, iar în timp, cel puţin în America, expresia a devenit sinonimă cu sistemele complicate şi extrem de confuze (ceva potrivit, poate, şi în cazul unora dintre legile concepute de aleşii noştri). Iată filmul promis:

Ştiinţa pe Youtube: UppruniTegundanna

Aţi fi surprinşi să constataţi ce mulţi entuziaşti pasionaţi de ştiinţă şi extrem de talentaţi în mânuirea aplicaţiilor software de prelucrare video ascunde celebrul Youtube. Recent am nimerit peste canalul unui oarecare (ori poate nu tocmai un oarecare) UppruniTegundanna, care ne prezintă povestea fără de sfârşit a Universului, aşa cum ne-o dezvăluie ştiinţa. Videoclipurile realizate de acesta, de o calitate excepţională în opinia noastră, folosesc imagini şi secvenţe video dintr-o multitudine de surse şi sunt grupate sub forma acestei liste. Vă invităm să le urmăriţi. Cu siguranţă va fi o încântare, având, în acelaşi timp, şi posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii ştiinţifice de care poate nu aveaţi habar. În continuare, episodul 5 al seriei, intitulat "The scale of things":

"Bine aţi venit în Univers!" - clip promoţional

Am ajuns din întâmplare aseară la o ştire postată în 16 noiembrie 2008 pe blogul Enciclopediei Britannica. Este vorba despre un clip promoţional care anunţa la acea vreme iminenta apariţie a unei serii de mini-documentare intitulată "Bine aţi venit în Univers". În urma unei scurte documentări ulterioare am constatat că primele 3 episoade ale serialului, intitulat în original "Welcome to the Universe", sunt disponibile pe canalul Youtube al utilizatorului Andromeda's Wake.

Cum arăta viaţa în Transilvania acum 70 de milioane de ani

Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei se realizează o incursiune interesantă în Transilvania din perioada Cretacicului.

"În Cretacicul târziu, în perioada numită Maastrichtian (72-65 de milioane de ani în urmă), relieful Pământului arăta mult altfel. Europa de astăzi nu era nimic altceva decât un arhipelag compus din zeci de insule mai mici sau mai mari. America de Nord era şi ea fragmentată, iar Africa se despărţise de America de Sud, dar nu avea forma actuală: bucata de nord-vest, cea pe care se află acum Marocul, era o insulă.

Pe această hartă a trecutului îndepărtat, insula "româno-maghiară" era cât un vârf de unghie, greu de observat. Oasele fosilizate şi dinţii descoperiţi în patru regiuni transilvănene (Haţeg, zona Sebeş - Alba-Iulia, zona Jibou - Someş Odorhei şi Rusca Montană) au permis cercetătorilor să-şi facă o idee despre cum arăta acest spaţiu în urmă cu 70 de milioane de ani, înainte de momentul extincţiei dinozaurilor."

Istoria fizicii particulelor elementare (15): Speranţe mari la LHC

Am ajuns la finalul seriei de 15 clipuri dedicate istoriei fizicii particulelor. Ce ne rezervă oare experimentele de la LHC? Vor descoperi fizicienii bosonul Higgs? Iar dacă nu, se vor schimba fundamental teoriile pe care le avem în prezent, precum Modelul Standard? Vom descoperi extra-dimensiuni ? Vom descoperi cum era Universul în primele sale momente de viaţă ? Ştiinţa înseamnă o continuă explorare, iar acceleratorul de particule de la CERN va reprezenta un pas major pe acest drum fără de sfârşit.

Scurt ghid despre baterii

Una dintre cele mai importante limitări ale tehnologiei de astăzi este reprezentată de  baterii. Probabil că mulţi se întreabă de ce progresul în acest domeniu este atât de lent. Citiţi în continuare un ghid al tehnologiilor şi tipurilor de baterii existente astăzi.

Scurt ghid despre cablurile electronicelor

În spatele calculatorului (ori al televizorului, ori al consolei PlayStation ş.a.m.d) sunt o mulţime de cabluri. Care este semnificaţia acestora, la ce folosesc? Dacă sunteţi curioşi, citiţi acest articol. Iată un scurt ghid al cablurilor din casa noastră.

Camera lui Ames pe înţelesul tuturor

După ce am postat pe blog această iluzie optică, cunoscută sub numele de "camera lui Ames", un cititor ne-a îndrumat către o secvenţă dintr-un film documentar realizat în 1998 care abordează problematica efectelor speciale. Documentarul se numeşte "The computer that ate Hollywood" şi a fost difuzat de BBC, în cadrul celebrei serii de filme de profil Horizon. În fragmentul următor Dr. Vilayanur S. Ramachandran vorbeşte despre mecanismele interne de funcţionare ale creierului uman care duc la percepţii vizuale false:

Istoria fizicii particulelor elementare (14): LHC, cel mai mare accelerator de particule

Am ajuns la episodul 14 al seriei care face o splendidă trecere în revistă a momentelor celor mai importante din istoria fizicii particulelor. Brian Cox coboară la 100 de metri sub nivelul solului la CERN, lângă Geneva, pentru a ne prezenta câteva detalii despre cel mai mare accelerator de particule construit până în prezent de către om (LHC - Large Hadron Collider), unde oamenii de ştiinţă speră să elucideze câteva dintre misterele încă nerezolvate ale fizicii particulelor, dar şi să confirme aspecte deocamdată doar teoretice cum ar fi existenţa bosonului Higgs.

Limbajul de programare C++ îşi aniversează cel de-al 25-lea an de "viaţă"

C++ este probabil cel mai popular limbaj de programare. La 14 octombrie 1985 acesta a fost lansat în mod oficial, zi în care a apărut şi prima carte despre folosirea acestuia, denumită simplu "Limbajul de programare C++". Cel care a conceput şi implementat C++ este Bjarne Stroustrup, a cărui fotografie o puteţi vedea mai jos.

Bjarne Stroustrup, creatorul limbajului de programare C++

C++ este folosit pentru crearea a nenumărate aplicaţii pe care le folosim zilnic, cum este browserul cu ajutorul căruia navigăm pe Internet ori softul unor telefoane mobile. NASA a folosit C++ pentru a realiza softul pentru unele dintre sondele sale spaţiale. Motorul de căutare Google este scris cu ajutorul limbajului de programare C++. Stroustrup a creat C++ pentru că C, limbajul de programare pe baza căruia a fost creat C++, nu mai putea răspunde nevoilor inginerilor de la laboratoarele AT&T Bell Labs.

Iluzie optică: o cameră neobişnuită

Priviţi videoclipul de mai jos. Dacă aveţi vreo explicaţie pentru acestă iluzie optică, vă aşteptăm să o exprimaţi mai jos prin comentarii.

Iubirea are efectul unui medicament: privind la cel iubit, suferinţa fizică este considerabil diminuată

Se pare că cei îndrăgostiţi pot folosi faptul că iubesc pe cineva în propriul folos dacă au vreo suferinţă fizică. Un studiu recent arată că simplul privit al feţei persoanei iubite reduce durerea.

Autorii studiului, cercetătorul în domeniul durerii, Sean Mackey şi cercetătorul în domeniul iubirii, Arthur Aron, şi-au unit forţele pentru a organiza un experiment care să testeze efectul iubirii asupra durerii.

Istoria fizicii particulelor elementare (13): acceleratoarele de particule şi bosonul Higgs

Fascinanta trecere în revistă de către Brian Cox a descoperirilor majore din istoria fizicii particulelor continuă cu perioada anilor '70-'80, când existenţa (pe atunci doar "teoretică") a particulelor purtătoare ale forţelor nucleare este confirmată de experimentele desfăşurate la cele mai performante acceleratoare de particule ale acelor ani. Astfel, gluonul şi, mai târziu, particulele W+,W- şi Z, sunt detectate, confirmând modelele teoretice imaginate de fizicieni. Drumul nu se termină aici, mai ales că mecanismul prin care particulele capătă masă, introdus ca o simplă ipoteză de către britanicul Peter Higgs în anii '60, nu este confirmat, cel puţin deocamdată, de experimente.

Istoria fizicii particulelor elementare (12): QED - giuvaierul fizicii

În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.