Micul dejun îngraşă? O metaanaliză controversată a unor cercetători australieni

Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.
Magneziul-40 are o formă ciudată

Radioactive Isotope Beam Factory, Wako, Japonia
În Japonia a fost studiată forma izotopului magneziu-40, care are în nucleu un număr de neutroni mult mai mare decât cel al protonilor. Forma acestui nucleu, ce se situează aproape de aşa-numita „drip-line” este ciudată; cercetătorii încearcă să descopere cum funcţionează interacţiunea nucleară prin studiul acestor tipuri de nuclee exotice.
Putem învăţa pe timpul somnului? Care e cel mai eficient mod de a trezi o persoană?

Chiar şi atunci când dormim reuşim să recunoaştem sunetele cele mai relevante pentru noi, iar dacă cineva ne cheamă pe nume ne trezim, însă nu din orice fel de somn. Chiar şi atunci când dormim creierul este în funcţiune; ba s-ar putea spune că de multe ori este chiar mai activ decât atunci când suntem treji, ceea ce se întâmplă în aşa-numita fază REM (Rapid Eye Movement), cea în care visăm. Ar părea deci că în timpul somnului nu auzim şi nu simţim nimic din lumea înconjurătoare, suntem într-un fel de univers paralel, fiecare cu cel pe care-l generează propria imaginaţie şi experienţă.
În Rusia părinţii publică pe reţelele de socializare mai multe imagini cu băieţi, decât cu fete

Mulţi părinţi mândri de proprii copii postează imagini ale acestora pe reţelele de socializare. Un studiu realizat în Rusia, în cadrul căruia au fost analizate circa 62 de milioane de postări cu copii, a ajuns la concluzia că sunt publicate mai multe imagini de băieţi, decât de fete, cele cu băieţi colectând mai multe like-uri.
Cum poate fi detectată minciuna. Şapte indicii că eşti (probabil) minţit

Teoria psihologică populară poate fi formulată așa: o persoană minte atunci când evită privirea, își frământă mâinile și se foiește pe scaun. Dead wrong! Aproape toată lumea, din Algeria în Argentina, din Germania până în Pakistan sau Paraguay, crede în această populară teorie.
Cercetătorii au petrecut sute de ore privind la filmulețe cu mincinoși și onești. La fiecare vizualizare urmăreau comportamente specifice, cum ar fi un surâs, o clipire, o mișcare a mâinii, ca să distingă între manifestările asociate minciunii sau onestității. De fiecare dată când detectau comportamentul țintă, apăsau un buton și computerul înregistra răspunsul. Analizele ulterioare au permis compararea comportamentelor asociate cu minciuna ori adevărul până în cele mai fine detalii. Rezultatele sunt clare și nu susțin tertipurile din acel serial celebru, ”Lie to me”.
Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [18-24.02.19]

Râu de stele în Calea Lactee (vezi detalii mai jos)
1. Sonda spaţială japoneză Hayabusa-2 a reuşit să recolteze un eşantion de materie de pe asteroidul Ryugu
[Hayabusa-2 a reuşit să recolteze mostre de materie de pe asteroidul Ryugu, un asteroid cu diametrul de 900 de metri aflat la aproximativ 340 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. Hayabusa-2 a coborât în spirală până la suprafaţa lui Ryugu, apoi a tras cu un "proiectil" de 5 grame din tantal în asteroid şi a colectat materia ejectată de impact cu un fel de aspirator.]
2. 15 mituri despre cancer
[1. Nu există un singur tip de cancer, ci sute de tipuri care pot afecta diverse organe, țesuturi, sisteme. 2. Amigdalina sau fals denumita vitamină B17, promovată intens în ultima perioadă, nu tratează niciun cancer. 3. Nicio dietă nu poate trata un cancer. 4. Vaccinurile nu provoacă cancer. Ba din contră. Vaccinul anti-HPV previne apariția cancerului de col uterin (România e pe primul loc la cazuri și mortalitate în Europa).]
3. Un "râu de stele" străbate Calea Lactee
[În urmă cu un miliard de ani, în galaxia noastră s-a format un nou roi stelar. De atunci, acest roi stelar a realizat patru cicluri complete la marginea Căii Lactee. În acest interval de timp, gravitaţia galaxiei a alungit acest roi stelar, transformându-l într-un lung flux stelar. În prezent, stelele din acest flux trec relativ aproape de Pământ, la aproximativ 330 de ani-lumină - o distanţă mică, dacă ne gândim că diametrul Căii Lactee este de aproximativ 100.000 de ani lumină. Astronomii au observat aceste stele de mai multă vreme, dar, până în prezent, nu şi-au dat seama că ele fac parte din acelaşi roi. Acest "râu stelar", care are lungimea de 1.300 de ani-lumină şi lăţimea de 160 de ani-lumină, "curge" prin vastul şi densul câmp stelar al galaxiei noastre.]
Misterul constantei lui Hubble. Care este viteza de expansiune a universului?

Universul este în expansiune cu o viteză definită de aşa-numita constantă a lui Hubble. Valoarea acesteia însă diferă în funcţie de metoda utilizată pentru a o măsura. Diferenţa între diversele valori ar putea avea legătură cu o nouă fizică sau poate fi o eroare de măsurătoare. A fost propusă recent o nouă metodă, care utilizează undele gravitaţionale ce provin de la fuziunea găurilor negre, pentru a obţine o nouă măsurătoare a acestei faimoase constante.
Două exoplanete „gemene” cu structura internă foarte diferită

Recent au fost descoperite două planete surori, care aparţin sistemului planetar Kepler-107, şi care au o compoziţie internă foarte diferită, în ciuda faptului că au dimensiuni asemănătoare. Astronomii cred că o posibilă explicaţie pentru această diferenţă ar putea fi rezultatul că aceste corpuri cereşti au rezultat în urma unei coliziuni cosmice.
Ce poţi face când şeful este prea autoritar?

Cum reacționezi, de regulă, la șefisme? Am bănuiala că știi ce fel de comportamente am în minte când scriu cuvântul ”șefism”. Evident, vine de la șef, adică o persoană care ocupă o poziție superioară într-o oarecare ierarhie. Se cheamă că are autoritate formală (derivată din organigramă) asupra celor aflați pe treapta inferioară din ierarhie. Celor mai mulți li se urcă la cap șefia din momentul în care sunt promovați. Numirea în sine, șefia, poate duce la șefisme acolo unde există și un mediu care favorizează asta. Fără să existe o contra-reacție puternică de grup la șefismele unui lider, atunci ele vor intra pe o spirală ascendentă, devenind un leadership ticălos.
Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [04.02-10.02.19]

Calamar transparent, cu o lungime de circa 8 cm, fotografiat de Jeff Milisen în Hawaii. Credit: Jeff Milisen, via Nature
1. Utilizatorii Facebook vor putea vedea cum datele lor sunt utilizate în targetarea publicitară
[Începând cu 28 februarie, funcţia “Why am I seeing this?” va include mai multe informaţii despre felul în care o anumită reclamă a ajuns să fie afişată. “Why am I seeing this?” poate fi găsită apăsând butonul afişat în colţul din dreapta sus al posturilor sponsorizate de pe Facebook.]
2. Cei infectaţi anterior cu virusul dengue prezintă risc mai scăzut la infectarea cu virusul Zika
[O echipă de cercetători a analizat evoluţia a 1.500 de persoane care trăiau în apropierea epicentrului focarului de Zika din 2015 în Brazilia şi a descoperit că o imunizare în faţa dengue presupunea un risc mai mic ca o persoană să contracteze Zika.
În legătură cu această ştire: Au fost creaţi ţânţari modificaţi genetic, rezistenţi la virusul Zika.]
3. OMS: Vaccinul pentru prevenirea cancerului de col uterin este sigur şi indispensabil
[Vaccinarea contra Virusului Papiloma Uman (HPV) este sigură şi indispensabilă pentru a elimina cancerul de col uterin, afirmă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, denunţând zvonurile cu privire la o presupusă nocivitate a vaccinurilor. Aproximativ 570.000 de noi cazuri de cancer de col uterin au fost diagnosticate la nivel mondial în 2018. 310.000 de femei mor anual din cauza acestei afecţiuni, în special în ţări cu venituri reduse şi medii. Două dintre tipurile de virus HPV, 16 şi 18, provoacă 70% dintre cazurile de cancer şi de leziuni precanceroase de col uterin. OMS recomandă vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani.]
Cercetătorii descoperă o nouă formă de materie stranie

Schemă a experimentului
Un grup de cercetători din care face parte şi autoarea acestui articol a descoperit o nouă formă de materie „stranie” în cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul J-PARC în Japonia. Această descoperire ne va ajuta să înţelegem mai bine originea masei imediat după Big Bang şi din centrul stelelor neutronice.
Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [28.01-03.02.19]

Cum încălzirea globală duce la temperaturi extrem de reci în SUA
1. China va lansa peste 50 de sonde spaţiale în anul 2019
[China va trimite în cosmos peste 50 de sonde spaţiale în decursul acestui an, pentru care vor fi realizate aproximativ 30 de lansări. De asemenea, China va plasa pe orbită zece sateliţi anul acesta, cu scopul de a completa în 2020 sistemul de navigaţie Beidou, alternativa chineză la GPS.]
2. Ministerul Sănătăţii girează medicina alternativă
[Ministerul Sănătăţii girează pseudo-ştiinţa, organizând regulat examene pentru obţinerea atestatelor în: homeopatie, acupunctură, apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici şi respective farmacie homeopată pentru farmacişti.
Astfel stând lucrurile, mai e de mirare că în România nu mai e clar ce e medicină nici măcar pentru medici? Mai e de mirare că nu e nimeni în MS în stare să explice ce e cu virusul gripal ori cu apa cu clor din Bucureşti?]
3. Ce va oferi viitoarea generație de rețele mobile 5G?
[5G este a cincea generație de reţele mobile, caracterizată de viteze mari de transfer a datelor (estimările variind de la 100 Mbps până la 20 Gbps, adică de până la 1000 de ori mai mare decât în cazul 4G.). Latența s-ar putea reduce de la 40 milisecunde (4G) la 10 milisecunde. Deși lansarea comercială a fost programată inițial în anul 2020, tehnologia 5G este deja cu un an în avans.]
Colonizarea Americilor a însemnat moartea a circa 90% din populaţia indigenă şi a efectat clima globală

Sosirea lui Columb în America, de Wilhem Berrouet. Salon de la Mappemonde/Flickr, CC BY-ND
În timp ce Europa se afla în primele zile ale Renașterii, în America existau imperii care aveau mai mult de 60 de milioane de oameni. Dar primul contact cu europenii, din 1492, a adus boli în America care a devastat populația nativă, iar prăbușirea agriculturii care a urmat a fost atât de semnificativă, încât e posibil să fi dus la o răcire a climei planetei.
Şi dacă la momentul Big Bangului s-au "născut" două universuri?

Credit: L. Boyle/Perimeter Institute for Theoretical Physics
Universul nostru ar putea avea ca pereche un anti-univers, format din antimaterie, care a luat naştere în momentul Big Bangului, însă cu săgeata timpului în direcţie opusă timpului din universul nostru. Această teorie a fost propusă la Institutul Perimeter din Canada şi are pretenţia de a explica inclusiv materia întunecată.
În ce constă controversa privind efectele nespecifice ale vaccinurilor?

Recent au fost publicate două articole de presă cu titluri senzaționale legate de vaccinare. Agerpres a retras știrea după ce a realizat că a difuzat informații inexacte, iar România Liberă doar a modificat titlul. Este de evidențiat faptul că directorul editorial al “România Liberă” este un membru al mișcării antivaccinare din România.
India lansează în orbita terestră un nou satelit militar, Microsat-R

Prima lansare spaţială a Indiei în 2019 s-a produs pe 24 ianuarie. Într-un rar zbor de noapte de la baza spaţială Satish Dhawan Space Centre din Sriharikota, Agenţia Spaţială Indiană ISRO a adus pe rampă o versiune nouă a rachetei PSLV, denumită DL, cu doar 2 boostere, în loc de cele 6 cu care este echipată de obicei. A fost vorba despre zborul cu indicativul C44.
În 2014 a început un experiment de 500 de ani

Cât timp pot supraviețui bacteriile? Microbiologii încearcă să afle acest lucru prin păstrarea a două tipuri de bacterii, Chroococcidiopsis şi Bacillus subtilis, în flacoane de sticlă etanşe și verificarea acestora în mod regulat, timp de 500 de ani. Proiectul se alătură unui număr de experimente pe termen lung, de la demonstrarea smolii ca lichid până la urmărirea evoluţiei bacteriei Escherichia coli pentru 30 de ani.
Şase abilităţi ale unui psihoterapeut eficient

Psihoterapia e remarcabil de eficientă. Oricare psihoterapie? Și de la această inocentă întrebare aprindem fitilul. Studenții bine pregătiți cunosc controversa cu pasărea Dodo1. Poate nu contează atât de mult această întrebare, cât o alta. Cât contează personalitatea terapeutului?
Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [23-27.01.19]

Harta lumii, realizată de geograful german Sebastian Münster şi publicată în 1574.
Pentru rezoluţia maximă, clic pe imagine.
1. O campanie de vaccinare de 20 de ani a prevenit decesul a 10 milioane de copii
[De la formarea sa în anul 2000, compania non-profit "the Vaccine Alliance" a vaccinat circa 700 milioane de copii împotriva poliomielitei, pojarului, holerei şi altor boli, prevenind astfel circa 10 milioane de decese.]
2. Georgia este ţara cea mai activă din punct de vedere al minării de bitcoin, unde circa 10% din consumul de energie electrică merge în această direcţie.
|| Dar cu valoarea bitcoin ajunsă la 3,600 $, în medie, minarea unui bitcoin a ajuns mai scumpă decât valoarea unuia.
3. Facebook a încurajat copiii să cheltuiască banii părinţilor pe jocuri, fără acordul ultimilor
[Conform dezvăluirilor, în documente interne Facebook a numit această practică "fraudă acceptabilă", iar pe copiii care cheltuiau mult - "balene". Mulţi dintre copii nu erau conştienţi de cheltuieli, cardurile părinţilor fiind ataşate conturilor folosite pentru plăţi pentru diverse jocuri (Angry Birds, Ninja Saga etc.).]
„Învăţarea automată” pe înţelesul tuturor

Învăţarea automată (eng. machine learning) reprezintă o categorie de algoritmi utilizaţi în multiple aplicaţii, precum: motoarele de căutare (Google), YouTube, Spotify, Siri (Apple), Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), filtrarea mesajelor nesolicitate, diagnosticarea medicală, analiza pieţei de valori etc. Învăţarea automată este o ramură a inteligenţei artificiale.
De ce virusul gripal este atât de greu de stăpânit, iar vaccinarea, deşi dezirabilă, nu asigură, deocamdată, protecţia dorită

La ora scrierii acestui articol în România s-au consemnat 34 de decese ca urmare a infectării cu virusul gripei. Săptămâna 14 - 20 ianuarie a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia, numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat. Ministrul Sănătăţii îndeamnă la vaccinare, şcolile se închid o zi, în încercarea de a încetini răspândirea virusului. Dar e mai complicat decât s-ar putea crede evitarea îmbolnăvirii şi a deceselor ca urmare a infectării cu virusul gripei, din motive expuse în continuare. Numeroase centre de cercetare din lume sunt în căutarea unui vaccin universal împotriva virusului gripal, deocamdată fără succes.
