Ar trebui consumul de pornografie interzis? Sunt pericole certe asociate pornografiei?

Este aproape sigur că tu, cel care citeşti acest articol, consumi pornografie, într-o formă sau alta, mai des sau mai rar. Studii recente arată că circa 90% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei accesează materiale pornografice cel puţin o dată pe lună. Pe de altă parte, tu, cel care citeşti acest articol, într-un spaţiu public, cel mai probabil ai fi un avocat împotriva pornografiei. Iar dacă minorii intră în discuţie, atunci ai fi un înfocat partizan al blocării (cumva) a accesului acestora la materiale pornografice. Dar nu cumva modul în care ne raportăm public la pornografie este doar ipocrizie?

Cum ştiu furnicile să se întoarcă la muşuroi?

Furnicile din deşertul Sahara se hrănesc cu insecte moarte. Acestea pleacă în căutarea hranei în miezul zilei, când temperatura atinge 60^o C, iar prădătorii sunt la umbră. Furnicile se deplasează sute de metri de muşuroi în căutarea hranei. Drumul dus este şerpuit, pe când drumul de întoarcere este drept, pe distanţa cea mai scurtă. Când sunt în apropierea muşuroiului, pe drumul de întoarcere, s-a observat că furnicile fac zigzaguri în încercarea găsirii muşuroiului, semn că ştiu că sunt în proximitatea acestuia. Cum navighează furnicile? Cum ştiu aceste furnici de un centimetru lungime să se întoarcă la muşuroi după călătorii de sute de metri distanţă?

De ce au girafele gâtul lung?

Răspunsul probabil pare simplu şi este cunoscut de mulţi: pentru că girafele ajung astfel la hrană (frunzele copacilor aflate la înălţime) la care alte mamifere, mai scunde, nu ajung. Acesta este răspunsul clasic şi multă vreme biologii au fost convinşi, în majoritate, că aşa trebuie să stea lucrurile. Abia către anul 2000 doi cercetători, Robert Simmons şi Lue Scheepers, au sugerat că adevărul despre lungimea gâtului girafei s-ar putea să fie altul ori, în orice caz, răspunsul clasic s-ar putea să nu fie întreaga poveste.

Care este diferenţa dintre materia inertă şi materia vie? Ce înseamnă a fi "viu"?

Cei familiari cu ştiinţa modernă, cum sperăm că sunt cititorii acestui articol, ştiu că materia inertă, precum şi materia "animată", fiinţele, sunt guvernate de legi complexe, care definesc modul în care componentele fundamentale ale universului interacţionează unele cu altele. Deşi planeta Terra, de exemplu, nu este, în sine, vie, comportamentul acesteia în spaţiu este descris de legile naturii, nu în totalitate înţelese (problema gravitaţiei, problema naturii ultime a materiei etc.). Un electron, deşi ne-viu, "ştie" să identifice proximitatea unui alt electron, pe baza unei interacţiuni complexe. Dar ce diferențiază materia vie de materia inertă? Ce diferențiază viul de ne-viu?

Aeolus, satelitul ESA care monitorizează evoluţia vânturilor

În august anul trecut a fost lansat în spaţiu, cu ajutorul rachetei Vega, Aeolus, satelitul care studiază vântul cu o nouă tehnologie. Aeolus va realiza o hartă a vânturilor în lumea întreagă, cu obiectivul de a contribui la studiul schimbărilor climatice pentru  a se efectua o previziune meteo mult mai precisă decât în prezent.

Racheta Vega trebuia fie lansată pe 21 august 2018, însă, destul de ironic, lansarea a fost întârziată de un vânt destul de puternic. Lansarea a avut loc în final pe 22 august, de la baza agenţiei spaţiale europene din Kourou (din Guyana Franceză). Vega  a dus în spaţiu satelitul Aeolus, care a fost amplasat cu succes în orbită la o altitudine de circa 320 de kilometri.

Cel mai rar proces din Univers identificat de detectorul XENON1T din Italia

XENON1T

Un proces cu o viaţă medie de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât viaţa universului a fost identificat de către detectorul XENON1T, la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia.

Sub muntele Gran Sasso din Italia, la circa jumătatea tunelului care uneşte oraşele L’Aquila şi Teramo, îşi are intrarea laboratorul subteran italian al INFN-ului  (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare). Sub munte, în linişte cosmică, adică în absenţa razelor cosmice care sunt absorbite în mare parte de către munte, sunt amplasate mai multe instalaţii care scrutează universul în căutarea materiei întunecate.

Durerea: mecanisme diferite la bărbaţi şi la femei!

Bărbaţii şi femeile simt durerea în mod diferit şi în acest proces de vină este... memoria. Bărbaţii au o memorie a durerii care îi face să resimtă durerea care se repetă în mod mult mai acut decât femeile. Acest rezultat ar putea duce la găsirea unei modalităţi pentru vindecarea durerilor cronice.

Ce este energia geotermală?

Energia geotermală este energia generată de Pământ şi care ia diferite forme de manifestare: izvoare subterane fierbinţi, vulcani, geyseri şi alte fenomene geologice. Această energie este generată ca urmare a temperaturii extrem de ridicate din zona centrală a Terrei, care poate ajunge până aproape 7 mii de grade Celsius.

Prima imagine a unei găuri negre! Monstrul din centrul galaxiei M87

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Pentru prima dată în istoria astronomiei a fost construită imaginea unei găuri negre situate la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Acest rezultat de excepţie a fost obţinut prin folosirea datelor obţinute de opt radio-telescoape din întreaga lume, cu un algoritm pentru analiza datelor extrem de sofisticat.

Deşi azi un deşert roşu, Marte abunda în apă până acum 1 miliard de ani

Privire comparativă: Pământul şi Marte

Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.

83 de noi quasari descoperiţi de Telescopul Subaru, Japonia

Telescopul Subaru, Japonia.

Cu ajutorul unui instrument extrem de performant instalat la telescopul Subaru au fost descoperite 83 de găuri negre supermasive, care alimentează quasari formaţi pe când universul nostru avea doar 800 de milioane de ani. Mecanismul care a dat naştere acestor găuri negre nu este încă descifrat, iar această descoperire i-ar putea îndruma pe cercetători spre noi teorii care să descrie evoluţia Universului şi compoziţia acestuia la puţin timp după Big Bang.

În ce măsură ne putem controla gândurile și emoțiile?

Sunt mulți oameni, dintre care unii sunt psihologi, care cred că pot alege la ce să se gândească (și la ce nu!) și ce emoție să simtă. E adevărată sau falsă această teorie populară? Ca să facem o verificare, îți propun un mic exercițiu. Închide ochii și imaginează-te pe o plajă însorită, privind cerul azuriu și marea de un verzuliu limpede. Ai această imagine în minte? Bine, adu-ți în minte imaginea unei girafe. A dispărut imaginea cu plaja? Acuma, călătorește cu mintea în casa unui prieten. Ai ajuns? Bravo! Bine, nu uita să revii ”aici și acum”.

• emotii

Este homosexualitatea împotriva naturii? Este aceasta de natură genetică ori efectul unui mediu defectuos?

Multe ţări,  cum este şi cazul României, la nivelul mentalului colectiv, se luptă cu ideea acceptării homosexualităţii ca reprezentând o manifestare normală a naturii umane.  În SUA, până în 1973 homosexualitatea a fost privită ca o boală psihică. În România a fost interzisă prin lege în 1937, pentru a fi dezincriminată în 2001. În ultimii ani însă,  multe filme americane au în regie ca punct obligatoriu prezentarea unui cuplu homosexual, probabil într-o acţiune concertată a Hollywoodului de a obişnui privitorii cu conceptul. Homosexualitatea este astăzi condamnată penal în multe ţări, uneori chiar cu moartea; în Brunei, de exemplu, noul cod penal prevede omorârea cu pietre pentru acte homosexuale.

Micul dejun îngraşă? O metaanaliză controversată a unor cercetători australieni

Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.

Magneziul-40 are o formă ciudată

Radioactive Isotope Beam Factory, Wako, Japonia

În Japonia a fost studiată forma izotopului magneziu-40, care are în nucleu un număr de neutroni mult mai mare decât cel al protonilor. Forma acestui nucleu, ce se situează aproape de aşa-numita „drip-line” este ciudată; cercetătorii încearcă să descopere cum funcţionează interacţiunea nucleară prin studiul acestor tipuri de nuclee exotice.

Putem învăţa pe timpul somnului? Care e cel mai eficient mod de a trezi o persoană?

Chiar şi atunci când dormim reuşim să recunoaştem sunetele cele mai relevante pentru noi, iar dacă cineva ne cheamă pe nume ne trezim, însă nu din orice fel de somn. Chiar şi atunci când dormim creierul este în funcţiune; ba s-ar putea spune că de multe ori este chiar mai activ decât atunci când suntem treji, ceea ce se întâmplă în aşa-numita fază REM (Rapid Eye Movement), cea în care visăm. Ar părea deci că în timpul somnului nu auzim şi nu simţim nimic din lumea înconjurătoare, suntem într-un fel de univers paralel, fiecare cu cel pe care-l generează propria imaginaţie şi experienţă.

În Rusia părinţii publică pe reţelele de socializare mai multe imagini cu băieţi, decât cu fete

Mulţi părinţi mândri de proprii copii postează imagini ale acestora pe reţelele de socializare. Un studiu realizat în Rusia, în cadrul căruia au fost analizate circa 62 de milioane de postări cu copii, a ajuns la concluzia că sunt publicate mai multe imagini de băieţi, decât de fete, cele cu băieţi colectând mai multe like-uri.

Cum poate fi detectată minciuna. Şapte indicii că eşti (probabil) minţit

Teoria psihologică populară poate fi formulată așa: o persoană minte atunci când evită privirea, își frământă mâinile și se foiește pe scaun. Dead wrong! Aproape toată lumea, din Algeria în Argentina, din Germania până în Pakistan sau Paraguay, crede în această populară teorie.

Cercetătorii au petrecut sute de ore privind la filmulețe cu mincinoși și onești. La fiecare vizualizare urmăreau comportamente specifice, cum ar fi un surâs, o clipire, o mișcare a mâinii, ca să distingă între manifestările asociate minciunii sau onestității. De fiecare dată când detectau comportamentul țintă, apăsau un buton și computerul înregistra răspunsul. Analizele ulterioare au permis compararea comportamentelor asociate cu minciuna ori adevărul până în cele mai fine detalii. Rezultatele sunt clare și nu susțin tertipurile din acel serial celebru, ”Lie to me”.

• tehnici-detectare-minciuna

Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [18-24.02.19]

Râu de stele în Calea Lactee (vezi detalii mai jos)

1. Sonda spaţială japoneză Hayabusa-2 a reuşit să recolteze un eşantion de materie de pe asteroidul Ryugu
[Hayabusa-2 a reuşit să recolteze mostre de materie de pe asteroidul Ryugu, un asteroid cu diametrul de 900 de metri aflat la aproximativ 340 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. Hayabusa-2 a coborât în spirală până la suprafaţa lui Ryugu, apoi a tras cu un "proiectil" de 5 grame din tantal în asteroid şi a colectat materia ejectată de impact cu un fel de aspirator.]

2. 15 mituri despre cancer
[1. Nu există un singur tip de cancer, ci sute de tipuri care pot afecta diverse organe, țesuturi, sisteme. 2. Amigdalina sau fals denumita vitamină B17, promovată intens în ultima perioadă, nu tratează niciun cancer. 3. Nicio dietă nu poate trata un cancer. 4. Vaccinurile nu provoacă cancer. Ba din contră. Vaccinul anti-HPV previne apariția cancerului de col uterin (România e pe primul loc la cazuri și mortalitate în Europa).]

3. Un "râu de stele" străbate Calea Lactee
[În urmă cu un miliard de ani, în galaxia noastră s-a format un nou roi stelar. De atunci, acest roi stelar a realizat patru cicluri complete la marginea Căii Lactee. În acest interval de timp, gravitaţia galaxiei a alungit acest roi stelar, transformându-l într-un lung flux stelar. În prezent, stelele din acest flux trec relativ aproape de Pământ, la aproximativ 330 de ani-lumină - o distanţă mică, dacă ne gândim că diametrul Căii Lactee este de aproximativ 100.000 de ani lumină. Astronomii au observat aceste stele de mai multă vreme, dar, până în prezent, nu şi-au dat seama că ele fac parte din acelaşi roi. Acest "râu stelar", care are lungimea de 1.300 de ani-lumină şi lăţimea de 160 de ani-lumină, "curge" prin vastul şi densul câmp stelar al galaxiei noastre.]

Misterul constantei lui Hubble. Care este viteza de expansiune a universului?

Universul este în expansiune cu o viteză definită de aşa-numita constantă a lui Hubble. Valoarea acesteia însă diferă în funcţie de metoda utilizată pentru a o măsura. Diferenţa între diversele valori ar putea avea legătură cu o nouă fizică sau poate fi o eroare de măsurătoare. A fost propusă recent o nouă metodă, care utilizează undele gravitaţionale ce provin de la fuziunea găurilor negre, pentru a obţine o nouă măsurătoare a acestei faimoase constante.