TerraProcese geologice precum eroziunea, depunerile sedimentare sau dezagregarea modifică puternic aspectul reliefului. Aceste procese  stau la baza formării de noi forme de relief şi influenţează litosfera şi celelalte învelişuri ale Terrei.

 

 

 

 

Continentele (7)

Dezagregarea

Dezagregarea reprezintă fragmentarea rocilor de la suprafaţă, datorită acţiunii unor factori fizici, chimici sau biologici. Rocile pot fi fragmentate datorită unor acţiuni mecanice exercitate asupra lor, datorită presiuni, schimbărilor bruşte de temperatură sau îngheţului. Apa pătrunsă în fisurile rocilor poate îngheţa, mărindu-şi astfel volumul şi determinând fisurarea rocilor. Ciclurile de îngheţ-dezgheţ duc şi ele la fărâmiţarea rocilor. Aceste exemple de mai sus reprezintă alterări datorate factorilor fizici, denumite dezagregări fizice.

 




Dezagregarea chimică, produsă de diverşi factori chimici, constă în descompunerea unor minerale (substanţe componente din structura rocilor), din structura rocilor şi formarea altor minerale noi. Ploaia reprezintă un important factor, care determină dezagregarea chimică. Apa combinată cu dioxidul de carbon formează o soluţie acidă care dizolvă unele roci precum calcarul.

Dezagregarea biologică este acel tip de dezagregare produs de organismele vii. Microorganismele, acţionează asupra rocilor producând descompunerea lor bio-chimică.

Lichenii, probabil primele organisme care au populat uscatul eliberează acizi capabili să  descompună rocile. Aceşti acizi au dizolvat mineralele din roci, formând primele straturi de sol, astfel oferind condiţiile necesare pentru apariţia plantelor superioare.


Eroziunea

Sub termenul de eroziune se reunesc procesele de dizolvare şi dislocare a rocilor din diverse părţi ale scoarţei terestre, aflate la suprafaţă. Prin eroziune suprafaţa terestră se toceşte, astfel formele de relief înalte, precum munţii sau dealurile sunt erodate de-a lungul unor perioade întinse, ajungând câmpii.

Eroziunea provocată de apele curgătoare modelează permanent relieful, iar efectele apei ca factor de eroziune sunt vizibile peste tot. Când apa de ploaie curge pe pante, formează mici canale denumite rigole. Viiturile reprezintă factori de eroziune puternici, modificând profund relieful.

Vântul este şi el un factor important de eroziune, deşi nu atât de puternic precum apa. Acesta poate să transporte cantităţii mari de praf, nisip, care prin frecarea cu formele de relief determină eroziunea acestora.

Gheţari reprezintă un puternic factor care determină eroziunea. Gheaţa, încărcată cu rocă exercită o puternică acţiunea abrazivă asupra reliefului. Forţa unui gheţar poate disloca cantităţi impresionante de rocă.


Depunerile

Prin dezagregare şi eroziune,  rocile sunt fărâmiţate, mărunţite, purtând numele de sedimente. Aceste sedimente sunt transportate de mişcarea maselor de aer (vânturi), apă sau gheaţă şi depuse, în zone unde formează depuneri de sedimente. Depunerile de sedimente contribuie la formarea de noi forme de relief.


Impacturile meteoritice

Terra este lovită deseori de meteoriţi de dimensiuni mici, care-şi lasă şi ei amprenta asupra reliefului. Deşi aceste impacturile nu sunt periculoase, din cauza dimensiunilor reduse ale meteoriţilor, în trecut au existat impacturi puternice, care au schimbat profund faţa planetei. Se consideră că dispariţia dinozaurilor a fost provocată de un meteorit care a lovit Pământul.

La impactul cu un meteorit rocile se comprimă puternic şi se fragmentează, împrăştiindu-se. Unele roci sunt aruncate la distanţe mari, altele sunt depuse în crater, unde formează brecii, roci alcătuite din pietriş comprimat.

Ţărmurile (9)


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro