În ultimii ani mașinile diesel au căpătat o reputație proastă, iar cumpărătorii s-au îndreptat către cele pe benzină sau, mai nou, către cele hibride ori electrice. Dar care este problema cu cele diesel? [video]
Motoarele pe motorină și pe benzină, motoarea cu combustie internă, sunt similare în bună parte, dar prezintă diferențe importante, în special în ce privește modul în care se generează arderea.
În cazul motorului pe benzină combustibilul este amestecat cu aer, iar amestecul este comprimat cu ajutorul pistoanelor și aprins cu ajutorul scânteilor generate de bujii.
În cazul motorului pe motorină aerul este comprimat, ceea ce duce la o creștere a temperaturii acestuia. Ulterior combustibilul este adăugat, ceea ce duce la aprinderea amestecului. Motoarele pe motorină nu folosesc, prin urmare, bujii.
Motoarele pe motorină sunt mai eficiente decât cele pe benzină și emit mai puțin dioxid de carbon.
Și atunci care este problema cu motoarele diesel?
Acestea produc mai mult oxizi de azot (în special sub forma monoxidului și a bioxidului de azot) și particule poluante. Atunci când acești oxizi sunt loviți de radiația solară se poate întâmpla ca oxigenul să se desprindă și să formeze ozon (O3). Ozonul și oxizii de azot afectează căile respiratorii și pot genera boli cronice, precum astmul bronșic.
În cadrul unui test pe 149 de mașini fabricate între 2013 și 2016 s-a stabilit că emisiile de oxizi de azot sunt de 10 ori mai mari în cazul motoarelor diesel.
Cu toate acestea este important de menționat că sunt mari diferențe între mașini, fiind cazuri în care mașini pe motoare diesel produc oxizi de azot în cantități mai mici decât unele pe benzină.
În ce privește particulele poluante, prescurtate PM de la „particulate matter”, acestea sunt particule rezultate în urma funcționării motorului. Au dimensiuni micrometrice. Cele folosite în diverse măsurători, PM2,5, sunt particule cu dimensiunea de 2,5 micrometri sau mai mici. PM2,5 poate intra în plămâni, iar de acolo în aproape orice organ. Într-un studiu din 2013 publicat de The Lancet care a observat 300 de mii de persoane din nouă țări din Europa pentru 10 ani s-a concluzionat că o creștere de 5 micrograme de PM2,5 pe metru cub este corelată cu o creștere cu 18% a incidenței cancerului pulmonar.
Particulele poluante sunt formate din resturi ale arderii incomplete a combustibilului, dar conțin și resturi rezultate din dinamica componentelor motorului, precum metale, sulfați și silicați. Motoarele diesel produc de 100 de ori mai multe particule poluante decât cele pe benzină.
Dacă intrați pe site-ul IQAir, care publică date cu privire la calitatea aerului, o să puteți vedea calitatea aerului în România și în restul lumii, dar și date cu privire la cantitatea de particule poluante PM2,5. La data de 08.05.2022, data scrierii acestui articol, concentrația de PM2,5 în aerul din România era de 3,1 ori mai mare decât valoarea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.
Dar mașinile diesel au făcut progrese în ultimii ani, în sensul că inginerii au găsit soluții pentru a reduce cantitatea de emisii poluante. Standardele de care ați auzit în materie de poluare, EURO5 sau EURO6 (EURO7 ar intra în vigoare în 2025) se referă tocmai la cantitatea de emisii poluante de dioxid de carbon, oxizi de azot, particule poluante și altele. Găsești aici tipurile de poluanți luați în calcul de standardele EUROx.
Notă: textul de mai sus reprezintă o parte din ideile prezentate de fiziciana Sabine Hossenfelder în videoclipul de mai jos, pe care vă recomandăm să-l urmăriți în integralitate.
→ Am scris o serie de articole cu privire la cum funcționează automobilul și diverse trucuri de mentenanță, pe care le poți accesa aici: Cum funcționează automobilul
