O nouă cercetare contrazice ideea larg acceptată potrivit căreia creierul își reorganizează conexiunile după pierderea unui membru. Constatările au implicații majore pentru înțelegerea și tratamentul durerii de membru-fantomă, una dintre cele mai frecvente complicații după amputații.
Se știa că cortexul somatosenzorial, zona cerebrală care procesează informații precum atingerea sau temperatura, este organizat sub forma unei „hărți” a corpului. Studii anterioare pe macaci sugeraseră că, atunci când un nerv este secționat sau un membru este amputat, cortexul își redistribuie funcțiile: neuronii responsabili pentru mâna lipsă reacționau la stimularea feței, semn al unei presupuse reorganizări.
Pentru prima dată însă, o echipă condusă de Tamar Makin de la Universitatea din Cambridge a testat direct acest mecanism la oameni.
Cercetătorii au scanat creierul a trei pacienți înainte și după amputația unui braț, folosind imagistica prin rezonanță magnetică. Participanții au fost rugați să execute mișcări simple, precum apăsarea buzelor sau mișcarea degetelor.
Rezultatele au arătat că activitatea cerebrală a rămas identică după amputație, inclusiv atunci când pacienții încercau să miște degete care nu mai existau.
Aceleași rezultate au fost confirmate la controale efectuate la câteva luni, la un an și jumătate și chiar la cinci ani după amputație. Mai mult, un model de inteligență artificială antrenat pe datele pre-amputație a reușit să recunoască exact mișcarea fiecărui deget în funcție de semnalele cerebrale obținute ulterior, semn că harta corticală nu s-a modificat.
Studiul a inclus și un grup mai numeros, format din 26 de persoane care trecuseră printr-o amputație cu decenii în urmă. Și în cazul lor, activitatea cortexului somatosenzorial a rămas stabilă, confirmând lipsa reorganizării.
Aceste descoperiri pun sub semnul întrebării teoriile existente privind durerea de membru-fantomă.
Până acum, mulți specialiști considerau că fenomenul apare deoarece creierul își reorganizează conexiunile într-un mod „defectuos”. Pe baza acestei idei, unele tratamente au încercat să „reprogrameze” cortexul prin iluzii vizuale sau realitate virtuală, cu rezultate variabile și adesea atribuite efectului placebo.
Noua cercetare sugerează că soluțiile ar trebui căutate în altă parte. Una dintre direcțiile propuse este grefarea nervilor în țesuturi noi adăugate în timpul amputației, pentru a preveni formarea de noduli nervoși care pot genera durere persistentă.
Prin răsturnarea teoriei dominante a „plasticității maladaptive”, studiul ar putea schimba radical modul în care sunt concepute și aplicate tratamentele pentru persoanele care suferă de durerea de membru fantomă.
Sursa: NewScientist
