Persoanele care optează pentru o operaţie estetică nenecesară sunt vulnerabile din punct de vedere psihologic? Oare făcând operaţia respectivă starea psihologică se ameliorează? O echipă de cercetători norvegieni a efectuat un studiu pe această temă.
Este greu de răspuns. În prezent, există dovezi că problemele de sănătate mintală au crescut în cazul persoanelor care au suferit o operaţie estetică. Dar dacă este o consecinţă dăunătoare a operaţiei sau o problemă rămasă de dinainte de operaţie, este greu de spus.
Testele de control aleatoriu ar ajuta, dar desigur că acestea nu sunt posibile în această situaţie din motive etice. Este nevoie de studii viitoare pe scară largă care să cuprindă mii de persoane timp de câţiva ani. Cu speranţa că un subset va opta pentru operaţii estetice în acest timp şi apoi va fi posibil să se analizeze anumite vulnerabilităţi psihologice dinaintea operaţiei sau anumite schimbări postoperatorii.
Exact acest lucru a fost făcut de o echipă de cercetători norvegieni. Tilmann von Soest şi colegii săi au început în 1992 cu un eşantion de peste 12000 elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani şi apoi i-au supravegheat periodic timp de câţiva ani. Reducerea eşantionului a lăsat 2890 de participanţi la studiul final în 2005 (mulţi participanţi au părăsit studiul, recent, în 1994, pentru că s-au mutat la alte şcoli). Până în 2005, 106 participanţi au suferit cel puţin o operaţie estetică. Dintre aceştia 78 au fost femei, reprezentând 4,9% din femeile cuprinse în eşantion, iar 28 au fost bărbaţi – 2,2% dintre bărbaţii din eşantion.
Din cauza numărului insuficient de bărbaţi, cercetătorii s-au concentrat doar pe femei. Majoritatea operaţiilor efectuate de ele au fost de mărire (26,8%) sau micşorare (19,5%) a sânilor, împreună cu alte proceduri cum ar fi liposucţia şi operaţiile de modificare a urechilor şi nasului.
Astfel s-a dovedit clar că femeile cu probleme psihologice erau mai predispuse să opteze pentru operaţii estetice. În cazul participantelor care şi-au făcut operaţii estetice, era mult mai probabil ca ele să aibă un istoric de sănătate mintală precară, incluzând mai multe depresii şi stări de anxietate, o folosire mai frecvenţă a drogurilor ilicite, tentative de autovătămare şi suicid. În mod nesurprinzător, femeile care şi-au făcut o operaţie la sâni aveau mai des un istoric de mai puţină satisfacţie faţă de acea parte a corpului (cu toate că satisfacţia înfăţişării de ansamblu nu avea legătură cu operaţia asumată). Prin contrast, raportarea privind cine a suferit o operaţie şi cine nu, nu a fost influenţată de factorii socio-demografici.
Oare bisturiul chirurgilor are beneficii asupra sănătăţii psihologice al acestor femei? Doar cu o singură excepţie, se pare că răspunsul este categoric nu. Operaţia la sâni a fost asociată cu creşterea satisfacţiei privind acea parte a corpului, dar orice altă operaţie estetică a fost asociată cu creşteri ale stărilor de anxietate şi depresiei, probleme de nutriţie, consum ridicat de alcool şi mai multe tentative de suicid. Chirurgia nu creşte satisfacţia cu privire la înfăţişarea de ansamblu.
Aşa cum recunosc şi autorii, studiul nu este unul fără lacune,. De exemplu, aparentele efecte adverse ale operaţiei estetice pot să nu fie specifice procedurilor estetice, ci se pot aplica la orice altă operaţie, indiferent de tipul acesteia. De asemenea, studiul s-a bazat pe participanţi care şi-au descris propria sănătate mintală.
Studiul nu furnizează „nicio dovadă că operaţiile estetice pot fi folosite pentru a alina problemele de sănătate mintală în cazul femeilor nemulţumite de înfăţişarea lor,” au concluzionat cercetătorii. „ Rezultatele nu susţin nici ideea că operaţiile estetice în cazurile excepţionale ar trebui să fie asigurate de sistemul public de sănătate datorită unui potenţial efect psihoterapeutic pentru pacient.”
Articolul reprezintă traducerea articolului Mental health problems worsen after cosmetic surgery, publicat pe site-ul http://bps-research-digest.blogspot.com.
Traducere: Ioana Mădălina Ilinca
