Iaurt probioticŞoarecii sunt mai puţin neliniştiţi atunci când urmează o dietă care include un iaurt probiotic de felul celuia pe care îl poţi găsi în raioanele cu mâncare sănătoasă din majoritatea magazinelor. Iaurtul conţine bacteria Lactobacillus rhamnosus.

 

 

Lactobacillus rhamnosus este o bacterie care trăieşte în intestinele omului şi ale multor altor animale şi despre care se crede că ar contribui la o digestie sănătoasă. Aceasta pare, de asemenea, să afecteze creierele şoarecilor, făcându-i mai calmi.

Dar cum pot bacteriile să ajungă de la intestin la creier? Conform cercetătorului John Cryan, nervul vag oferă o linie directă de comunicare între intestine şi creier – acesta este un nerv care se întinde din partea inferioară a trupului până la creier, mai degrabă prin stomac decât prin coloană. Starea şoarecilor ai căror nervi vagi au fost distruşi nu s-a ameliorat în urma consumului de bacterii probiotice.

Ed Yong de la Discover Magazine scrie:



Faptul că anumite doze de bacterii intestinale ar putea altera comportamentul adult are implicaţii importante. John Cryan, care a condus studiul, spune: „Este foarte plauzibil ca agenţii probiotici să fie folosiţi în viitor pentru a trata tulburările emoţionale şi anxietatea.” La urma urmelor, studiul său a arătat că aceste bacterii interferează cu aceleaşi substanţe din creier pe care le vizează şi antidepresivele sau medicamentele anti-anxietate.

Acest lucru nu înseamnă că dacă mănânci mult iaurt vei depăşi un episod depresiv. Ideea de a folosi bacteriile intestinale pentru a trata anumite tulburări nu este exagerată...(cercetătorul Javier) Bravo nu cunoaşte încă modul în care bacteriile folosesc nervul vag pentru a influenţa creierul, ci doar faptul că o fac. Nu ştie nici cât de mult vor dura efectele asupra GABA sau a comportamentului sau cum afectează microbii alte semnale chimice de la nivelul crierului. Şi, cel mai important, toate aceste experimente au fost efectuate pe şoareci. Nimeni nu ştie dacă acelaşi lucru este valabil şi în cazul oamenilor.

„Nu avem niciun motiv să credem că nu se va întâmpla acelaşi lucru şi la oameni”, spune Cryan. „Cu toate acestea, asemenea studii clinice trebuie să fie efectuate.” Totuşi, el ne previne că nu toate probioticele fac acelaşi lucru şi ne avertizează să nu interpretăm într-o manieră exagerată rezultatele studiului.

 

 

Articolul reprezintă traducerea articolului Could probiotic yogurt be changing your behavior?, publicat de io9.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro