Echipajul Soiuz 40: Prunariu și Popov
Pe 14 mai 2025 s-au împlinit 44 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu. Pe 14 mai 1981, la ora 18:16 UTC, împreună cu Leonid Popov, la acea vreme comandantul misiunii, Dumitru Prunariu decola de la cosmodromul din Baikonur la bordul unei rachete Soyuz-U ce avea montată în vârf o capsulă Soyuz.
Ea urma să îi trimită în spațiu pe cei doi, în cea de-a 31-a misiune de deservire (și totodată ultima misiune activă înaintea de-orbitării) a modulului spațial sovietic Solyut 6. Era zborul internațional cu numărul 78 care folosea echipaj uman, iar în urma lui Prunariu a devenit persoana cu numărul 103 care a ajuns în spațiu.
Programul Interkosmos, sub umbrela căruia s-a zburat atunci, era un program ce își propunea să extindă cooperarea internațională și să permită accesul în spațiu al altor cetățeni decât cei aparținând URSS sau SUA. El a oferit României ocazia istorică de a își trimite în spațiu primul și deocamdată și singurul om.
La 50 de ani de atunci, România încearcă încă să repete această performanță. În urmă cu câțiva ani, în cadrul programului european de selectare a viitorului corp de astronauți ESA, au fost destule aplicații venite din România, însă niciuna nu a ajuns în finală.
Asta în pofida faptului că din blocul estic țara noastră cheltuie, de ani buni, cei mai mulți bani în domeniul spațial. Dacă mai trebuia dovedit că în această industrie nu banii sunt cei mai importanți, ci oamenii.
Vecinii noștri din fostul spațiu estic se mișcă însă ceva mai bine. Peste 15 zile este programată misiunea Axiom 4, care are la bord un polonez și un maghiar. Alături de ei, indianul Shubhanshu Shukla, al doilea indian în spațiu după Rakesh Sharma (1984).
O misiune condusă de comandantul Peggy Whitson, o veterană din punct de vedere al timpului petrecut în spațiu.
Sławosz Uznański va fi al doilea polonez în spațiu după Mirosław Hermaszewski, care a zburat în iunie 1978, tot în programul Interkosmos ca și Prunariu.
El va aduce la bordul capsulei Dragon exact steagul care a zburat în spațiu în 1978. Sławosz este născut în 1984, are diplomă de inginer și momentan face parte din corpul de astronauți ESA.
Al doilea astronaut est-european din acest zbor, Tibor Kapu, un tânăr de 24 de ani, inginer mecanic, a fost selectat la nivel național, într-un program sprijinit de guvernul de la Budapesta, tocmai pentru crearea unui corp de astronauți național.
El va fi al doilea astronaut al țării după Bertalan Farkas, care a zburat în mai 1980, însă al treilea maghiar în spațiu, pentru că în 2007 și în 2009, un antreprenor privat, Charles Simonyi, ajungea pe ISS ca turist, petrecând în total nu mai puțin de 26 de zile pe orbită Pământului.
Și ca o remarcă de final, sugestivă pentru cât de mult au evoluat lucrurile din anii ’80 până azi, dacă Interkosmos, un program de anvergură al URSS, oferea acestor 3 națiuni posibilitatea de a ajunge în spațiu, astăzi, un simplu zbor comercial va face același lucru.
Articol preluat de pe SpaceAlliance.ro, cu acordul editorului.
Ce a făcut Prunariu în spațiu?
„(Cei doi cosmonauți) au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981.
Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Intre ele cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”. Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influenței lui asupra organismelor vii.
Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil. Experimentele au avut drept scop obținerea de informații pentru lărgirea cunoștințelor în domeniul astrofizicii, studiului radiațiilor cosmice și tehnologiilor cosmice, dar și în domeniul biologiei și medicinei cosmice și al psihologiei. Experimentele biomedicale au contribuit la completarea cunoștințelor existente privind comportarea organismului uman în condițiile specifice zborului cosmic, cât și la progresul cercetărilor fundamentale în domeniul medicinei aeronautice și al biologiei. Rezultatele obținute au fost publicate în reviste de specialitate și utilizate pentru pregătirea zborurilor care au urmat.
Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi și invers de 16 ori în 24 de ore. Tot de atâtea ori în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variații de temperatură de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade în zonele radiate de Soare și -150 de grade în timpul trecerii prin umbra Pământului). Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră, însumând un timp total de zbor de 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.” Sursa: Wikipedia.org
