Este 2080. Emisiile globale au atins maximul de intensitate acum câteva decenii, prea târziu pentru a împiedica temperaturile să crească cu mai mult de 2°C peste nivelurile preindustriale. Schimbarea climei a schimbat şi lumea. În continuare, un posibil scenariu ...
Cum temperaturile au urcat cu 2°C, efectele s-au simţit mai întâi în regiunile sărace şi vulnerabile, ca Africa sub-sahariană sau Asia de Sud. Fenomenele meteorologice extreme - secetele, inundaţiile şi uraganele - au devenit mai frecvente şi mai severe. Naţiunile vulnerabile au avut de făcut o alegere simplă: să se adapteze sau să se confrunte cu milioane de morţi. La costuri financiare uriaşe, societatea s-a adaptat.
Nu putem spune sigur ce fel de casă ne va oferi Pământul în 2080, dar mediile făcute între mii de modele climatologice ne ajută să ne facem o părere despre cum va arăta o lume mai caldă cu 2°C.
O diferenţă-cheie va fi creşterea evenimentelor meteorologice extreme. Vestea bună e că ne putem adapta la unele dintre acestea cu ajutorul investiţiilor, spune Saleemul Huq de la Institutul Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare. În 1991 un ciclon masiv a lovit Bangladesh-ul, omorând 130.000 de oameni. Ulterior, ţara a construit adăposturi şi sisteme de avertizare. Atunci când ciclonul Sidr, cu o forţă la fel de distrugătoare ca cea din 1991, a lovit în 2007, numărul morţilor a fost redus la mai puţin de o zecime din numărul datorat primului ciclon. „O mai bună pregătire poate scădea rata accidentelor”, spune Huq.
Dar cu o creştere a temperaturilor de peste 2°C, efectele ar fi resimţite tot mai puternic în întreaga lume. Bogăţia relativă a Europei şi a Americii de Nord le vor ajuta să construiască o apărare mai bună şi astfel aceste zone ar suferi mai puţine pierderi de vieţi omeneşti, dar costurile economice ar fi ridicate.
„Un climat mai cald va reprezenta o veste proastă pentru agricultură la nivel mondial, cu învinşi şi câştigători regionali”, spune Andrew Challinor de la Universitatea din Leeds, Anglia. Agronomii sunt ocupaţi cu proiectarea unor soiuri noi de culturi de bază, cum ar fi orezul şi grâul, care să supravieţuiască valurilor de căldură mai frecvente şi secetelor, iar organizaţiile precum Grupul Consultativ pentru Cercetare Agricolă Internaţională, ajută agricultorii să afle ce funcţionează pentru ei. În ciuda acestor eforturi, culturile vor eşua mai des, conducând probabil la scumpirea preţurilor alimentelor.
Cazurile de probleme de sănătate, de la insolaţie la boli infecţioase, vor creşte, de asemenea. Simulările computerizate arată că bolile tropicale se vor muta spre altitudini şi latitudini mai mari odată cu încălzirea globală, deşi unii cred că îmbunătăţirile care vor avea loc în cadrul sistemului de sănătate publică în multe din regiunile afectate va preveni apariţia unor probleme foarte grave.
Gradul de creştere a nivelului mării reprezintă o incertitudine mare, dar ştim că acest lucru (creşterea nivelului mării) se va întâmpla după ce vor creşte temperaturile, astfel că cea mai gravă dintre aceste consecinţe probabil nu va avea loc până în 2080. Părerile oamenilor de ştiinţa sunt împărţite în ceea ce priveşte legătura dintre temperatură şi conflictele umane. Unii cred că tulburările civile vor creşte pe măsură ce clima va deveni mai aspră.
Textul reprezintă traducerea articolului Earth in balmy 2080, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Duceac Irina Delia
